82 de ani de la prima ediție a Festivalului "Luna Bucureștilor"

În urmă cu 82 de ani se inaugura prima ediție a Lunii Bucureștilor, eveniment de amploare ce depășea dimensiunea unei simple sărbători sau expoziții. Luna Bucureștilor a avut un impact important asupra dezvoltării orașului, cu fiecare ediție fiind inaugurate lucrări edilitare semnificative.

Inițiativa, inspirată de marile expoziții ce se organizau în Europa, a fost luată de către primarul Bucureștiului Alexandru Donescu, în cadrul Congresul Uniunii Oraşelor de la Arad din 1934. Se urmărea ca acest eveniment să se desfășoare anual și de asemenea să se extindă în alte orașe. Însă, datorită contextului istoric, au avut loc doar 6 ediții în perioada 1935-1940 în București, între 9 mai şi 9 iunie. Datele alese se înscriu cu aproximație între două momente simbolice pentru istoria României, care erau celebrate în cadrul Lunei Bucureștilor: 10 mai, ziua Regalității, și 8 iunie, ziua Restauraţiei.

De altfel, cu excepția primei ediții, fiecare ediție a aniversat momente considerate fondatoare ale națiunii, urmărindu-se o afirmare a identității României Mari, relativ recent formate (1936 - 70 de ani de la sosirea principelui Carol; 1937 - 60 de ani de la războiul de Independență; 1938 - 20 de ani de la unirea românilor din 1918; 1939 - centenarul naşterii lui Carol I şi 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu; 1940 - 10 ani de restauraţie). În acest context, Capitalei i se atribuie un caracter reprezentativ pentru întreaga țară.

Astfel, printre scopurile acestui eveniment se numărau atât atragerea vizitatorilor din țară, care să ajungă să cunoască Bucureștiul și recentele realizări urbanistice, cât și stimularea dezvoltării economice.
Muzeul Municipiului Bucureşti deschide seria Lunii Bucureştilor cu expoziţia dedicată anului 1935, urmând să ofere memoriei colective, amintirea sărbătorilor bucureştene, care s-au desfăşurat între anii 1936-1940.
Prima ediție a Lunii Bucureștilor din 1935 a fost dedicată realizărilor urbanistice și edilitare, fiind anul în care a fost aprobat Planul Director de Sistematizare al Capitalei.

Expoziția centrală a avut loc în Parcul Carol I, la care s-au adăugat diferite evenimente în tot orașul. În parcul ce fusese deja amenajat pentru Expoziţia Generală Română din 1906, au fost păstrate construcţiile făcute pentru aceasta și, în plus, au fost adăugate alte pavilioane noi. În timp ce expoziția din 1906 a fost momentul de afirmare a stilului neo-românesc, se poate spune despre Luna Bucureștilor că a consacrat modernismul ca arhitectură a pavilioanelor expoziționale.

Expoziția a fost un prilej prin care administrațiile locale prezentau vizitatorilor realizările trecute şi proiectele viitoare, fiecare având câte un pavilion separat (Pavilionul Cadastrului, Pompierilor, Serviciului Sanitar, Serviciului Pavajelor, Poştei, Societăţii de Gaz şi Electricitate care a organizat un muzeu tehnic etc.). Dintre acestea, unul dintre cele mai mari pavilioane ale expoziţiei a fost Pavilionul Cadastrului în care au fost expuse machete ilustrând evoluţia Bucureştiului, precum și proiecte de amenajare ale unor spații publice în curs de executare.

Tot cu această ocazie s-au făcut diferite intervenții în oraș. Astfel a fost reamenajată piaţa Mareşal Joffre (actuala piaţa Libertăţii) de la intrarea principală în parc, plasând în centrul ei Fântâna Zodiac. Fântâna, care se anunța a fi prima dintr-o serie de fântâni ce urmau a fi realizate, a fost proiectată de arhitectul Octav Doicescu şi decorată cu mozaicuri de sculptorul Mac Constantinescu. În plus, au fost finalizate o serie de lucrări edilitare precum amenajările din zona Gării de Nord, îngrădirea terenurilor virane din oraş, amenajarea Dealului Patriarhiei în partea dinspre bulevardul Maria şi strada 11 Iunie, pavarea străzilor din jurul Parcului Carol, lărgirea și pavarea șoselei Cotroceni și a străzilor din vecinătatea sa, deschiderea grădinii botanice, pavarea pieţei Universităţii şi amenajarea ei odată cu amplasarea statuii lui Spiru Haret. De asemenea au fost dezvelite busturile dr. Brândză şi Anton Pann. În această perioadă au fost construite două linii de tramvai care să deservească Parcul Carol şi stadionul O.N.E.F.

Arh. Monica Sebestyen