A murit dirijorul și compozitorul CORNEL TRĂILESCU
08 Ianuarie 2019, 19:27
A încetat din viață CORNEL TRĂILESCU (n. 11.08.1926 Timişoara – d. 8.01.2019 Bucuresti), personalitate marcanta a muzicii romanesti – dirijor si compozitor care si-a dedicat mai mult de o jumatate de veac, din cei peste 90 de ani de viata, Operei Nationale Bucuresti.
Muzician cu îndelungată şi prestigioasă carieră internaţională de dirijor, CORNEL TRĂILESCU a abordat cu succes şi compoziţia – de la muzica de cameră şi simfonică până la creaţia de scenă – reuşind să se impună în domeniul operei şi baletului, unde a confirmat că deţine virtuţi excepţionale. Apreciat şi peste hotare pentru spumoasa operă pentru copii Motanul încălţat, piesă-etalon a muzicii româneşti în genul atât de pretenţios al creaţiei pentru cei mici, CORNEL TRAILESCU a dovedit că dispune de un meşteşug remarcabil al muzicii de scenă, stăpânind cu virtuozitate întregul cumul de calităţi: inspiraţie melodică în discursul sonor, perfectă cunoaştere a resurselor vocii umane, excelentă paletă orchestrală. Iar dacă ne gândim şi la operetă (Fântâna Blanduziei) sau balet, mai putem adăuga un excepţional simţ ritmic, o doză apreciabilă de umor rafinat şi o fantezie spumoasă în tablourile de colorit local (aici intervin apelurile la folclorul românesc şi universal). In esenţă, CORNEL TRĂILESCU rămâne un clasic al formelor mari şi al paletei armonice, evitând avangarda până şi în muzica de balet (Primăvara, Domnişoara Nastasia), atât de permisivă în noutăţile de limbaj sonor. Tradiţionalismul evident al lucrărilor scenice i-au asigurat compozitorului o accesibilitate imediată în perimetrul teatrelor româneşti, obligându-ne adeseori să regretăm că bagheta i-a răpit prea mult din timpul necesar creaţiei. Totuşi, cariera îndelungată şi spectaculoasă ca şef de orchestră l-a plasat pe CORNEL TRĂILESCU în primele rânduri ale maeştrilor teatrului liric românesc, oferindu-i astfel şansa de a pătrunde mai uşor în tainele creaţiei de scenă, unde a dat naştere cel puţin unei partituri de referinţă a repertoriului autohton (Motanul încălţat).
Studiile muzicale le-a început la Conservatorul Municipal şi Inst. de Artă din Timişoara (1945-1949) cu Mircea Hoinic (teorie-solfegiu), Sabin Drăgoi (armonie, contrapunct), Vasile Ijac (armonie), Liviu Rusu (istoria muzicii), Nicolae Ursu (folclor), continuându-le la Conservatorul din Bucureşti (1949-1950) cu Ion Dumitrescu (armonie), Mihail Andricu (fugă, compoziţie), Theodor Rogalski (orchestraţie), Tiberiu Alexandru (folclor), George Georgescu şi Constantin Silvestri (dirijat orchestră).
In decursul vietii, CORNEL TRĂILESCU a desfasurat o activitate prolifica, fiind corepetitor la Opera Română din Timişoara (1946-1949), Maestru de cor la Teatrul de Stat de Operetă din Bucureşti (1951-1955), Dirijor de cor (1952-1955), dirijor (din 1955) şi Director general (1992-1993) la Opera Română Bucureşti.
A dirijat concerte simfonice şi spectacole de operă la Timişoara, Cluj, Constanţa, Braşov, Iaşi ş.a.
A întreprins turnee artistice în Italia, URSS, Polonia, Franţa, Germania, Bulgaria, Finlanda, Spania etc.
A fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor.
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural cls. IV, cls. III şi Meritul Cultural în grad de cavaler (2004).
Mâine, 9 ianuarie 2019, în intervalul orar 12.00 -14.00 trupul neînsuflețit al Maestrului va fi depus în foaierul Operei Naționale București pentru toți cei care vor să îi aducă un ultim omagiu.
Compozitii:
MUZICĂ de TEATRU (Opera si Balet):
„Motanul Încălţat” (1961), operă pentru copii, în 3 acte, 6 tablouri, libretul de Tudor Muşatescu şi Nina Stoiceva, prem. Bucureşti, 22 III 1964, Opera Română, dirijor Cornel Trăilescu (Disc Electrecord);
„Domnişoara Nastasia” (1965), balet în 9 tablouri, libretul de Oleg Danovski, după piesa lui G. M. Zamfirescu, prem. Bucureşti, 30 XII 1965, Opera Română, dirijor Cornel Trăilescu;
„Primăvara” (1972), balet în 3 acte, 10 tablouri, libretul de Alecu Popovici, prem. Bucureşti, 20 IV 1972, Opera Română, dirijor Cornel Trăilescu;
„Bălcescu” (1974), operă în 3 acte, 11 Tablouri, libretul de Val Săndulescu, prem. Bucureşti, 25? VIII 1974, Opera Română, dirijor Cornel Trăilescu;
„Dragoste şi jertfă/ Drum spre glorie” (1977), operă în 3 acte, 8 tablouri, libretul de Dan Tărchilă, adaptare după piesa „Marele Soldat”, prem. Bucureşti, 19 VIII 1977, Opera Română, dirijor Cornel Trăilescu;
„Albă ca Zăpada” (1986), balet, libretul de Anghel Ionescu-Arbore după basmul Fraţilor Grimm, prem. Bucureşti, 15 III 1986, Opera Română, dirijor Cornel Trăilescu;
„Fântâna Blanduziei” (2002), operetă în 3 acte, libretul de Aurel Storin, textele poetice de Constantin Cârjan, după feeria lui Vasile Alecsandri, prem. Bucureşti, X 2002, Teatrul Naţional de Operetă, dirijor Cornel Trăilescu.
MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ: „Omul Ţării” (1983), cantată pentru cor mixt şi orchestră, versuri de Nicolae Dragoş.
MUZICĂ SIMFONICĂ: Suită pentru orchestră (1952).
MUZICĂ DE FILM: „Băile Herculane” (1958), muzică pentru film documentar (regia Constanţa Stănciulescu).
MUZICĂ DE CAMERĂ:
Suita pentru pian (1951); Cvartetul de coarde în Re major (1954); Sonata în Sol major pentru vioară şi pian (1955); Preludiu şi cântec de leagăn pentru harpă (1959); Sonata pentru oboi şi pian (1960); Cvintetul de suflători (1963).
MUZICĂ CORALĂ:
„Bună dimineaţa, soare” (1964), cor mixt/bărbătesc, versuri de Ioan Meiţoiu; „Sub limpedele cer” (1973), cor pentru voci egale; „Glorie muncii” (1983), cor mixt/unison, versuri de Constantin Cârjan, în: „Cântecul, prietenul nostru”. Antologie 1944-1984. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984; etc
MUZICĂ VOCALĂ:
„Balada unui greier mic” (1957), voce şi pian, versuri de George Topârceanu, în: „Cântece de tineri compozitori”. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1957;
„Visătorul” (1957), voce şi pian, versuri de Lucian Blaga
