Repere spirituale - HORIA BERNEA un mărturisitor al TRADIȚIEI
16 Septembrie 2018, 06:45
” Minunea crucii o văd mereu, de câte ori îmi iese înainte, cu o pregnanță neîmpuținată.”
” Fiecare artist trebuie să ia creația sa ca pe un dar de la Dumnezeu, adică în chip de povară și obligație de a o fructifica. Un astfel de artist are misiunea de gardian, conservator al unui tezaur spiritual, sursă de identitate pentru el și ceilalți.
El trebuie în același timp să păstreze și să mărturisească. El trebuie să ajute și să incite pe ceilalți să comunice cu propriile lor rădăcini, un rol care este esențialmente legat pentru noi de tradiția ortodoxă.
Acceptarea acestei misiuni, angajarea ființei sale profunde în acest scop, dă artistului adevărata sa investitură; în fața unei lumi amenințate de descompunere, forțată să renege reperele fundamentale ale existenței sale, artistul trebuie să participe la sensul sacrificiului ce a mântuit lumea, el trebuie să salveze” .
Duminică 16 septembrie 2018 de la ora 22,20 vă propunem la Radio România Cultural o reîntâlnire cu Horia Bernea. Din interviurile pe care le-am realizat în perioada 1996-2000, vom difuza câteva fragmente sugestive privind viziunea artistului despre noblețea culturii tradiționale românești, despre dificultățile și provocările punerii în pagină a unui mesaj tainic, ce ne poate ajuta să ne redescoperim rădăcinile.
Într-o lume dominată de agresivitate, viteză, sexualitate, nerăbdare sau materie idolatrizată, însemnele sacrului în lume sunt tot mai dificil de decelat. Este nevoie de o anumită subțirime sufletească, de deșteptarea ochiului interior pentru a putea înțelege mesajul suav dar nemuritor al lumii angelice. A găsi o formulă plastică pentru a reda acest lucru a fost pentru Horia Bernea o misiune asumată integral, o luptă continuă cu forțele dizolvante ale urâtului și răului.
A primit harul de a transmite mesajul creștin în pictură, în însemnările sale, dar și în discursul muzeal, devenind model, sprijin, camarad tuturor celor care au avut puterea de a păși pe același drum cu el.
” Viața este imposibilă fără cruce. Diavolul se opune crucii. El reprezintă moartea, anarhia, distrugerea. În fond pentru un creștin, a alege tema crucii este un act de mărturisire. O cale prin care să spună ce are pe suflet, un fel de spovedanie.”
În primăvara anului 1993 a fost deschisă la Muzeul Țăranului Român , al cărui director era, prima expoziție permanentă, dedicată Sfintei Cruci. El însuși s-a născut de Ziua Crucii-pe 14 septembrie 1938.La deschiderea acestei expoziții Horia Bernea mărturisea:
” Noi facem aici un gest public, simțim nevoia să afirmăm CRUCEA într-un moment cum este cel prezent. A opta pentru această temă este, cum ziceam, o mărturisire. Înseamnă să reafirmi omniprezența crucii, importanța și puterea ei în ziua de astăzi, într-o lume secularizată și îndrăcită de multe ori.Este un act militant.”
În ultimii 70-80 de ani imaginea țăranului român a fost distorsionată, mototolită, disprețuită, cosmetizată. Puțini au fost aceia care au reușit să se poziționeze corect față de bogăția inestimabilă transmisă de civilizația tradițională. Horia Bernea, prin discursul muzeal căruia i-a dat viață, a reușit să salveze fărâme din ceea ce nici măcar locuitorii satului de astăzi nu mai înțeleg pe deplin.
” Civilizația țărănească nu cunoaște lupta pentru autodepășire.Este o calmă și bună exprimare a bucuriei de a trăi. Cu cât ne îndepărtăm de omul tradițional, cu atât riscul imposturii este mai mare. Nu putem compara humanoidul viitorului cu omul complet- produs de societatea satului distrus sub ochii noștri.
Ortodoxia țăranului e profundă și nu putem înțelege nimic din omul de azi sau din viitor ( cu toate malformațiile sale) fără o cunoaștere profundă a creștinismului ortodox.”
Iar dacă discursul muzeal propus de Horia Bernea poate fi modificat de valurile vremurilor moderne, picturile sale rămân mărturie neclintită a așezării vieții sale la picioarele CRUCII. Un angajament anevoios, dar trainic. Praporii, coloanele, bisericile sale, marchează un drum pe care din ce în ce mai puțini îndrăznim să pășim.
” Dacă omul actual va înțelege cât de sărac este în comparație cu strămoșii săi, va fi un câștig enorm pentru el.Trebuie ajutat. Omul tradițional, în mersul său spre Dumnezeu , avea o cale directă: calea rugăciunii, credea! Noi, care ne-am tot îndoit, care suntem atât de bruiați, suntem pe o cale care trebuie ajutată princultură. Dar să ne întărim prin cultură, nu să ne zăpăcim!”
”fiecare artist trebuie să răspundă într-o manieră tranșantă, chiar dacă diferit(..) unei instanțe superioare, în vârtejul dezumanizant și arbitrar al istoriei.”
Duminică 16 septembrie 2018, de la ora 22,20 vom evoca miracolul sădit de Horia Bernea în sufletele celor care au avut șansa să îi fie în preajmă.Vor fi alături de noi Anca Manolescu, Ioana Popescu și Lila Pasima . Din fonoteca de aur a radioului vom difuza câteva interviuri realizate cu Horia Bernea și Irina Nicolau. Emisiune de Daniela Rei Vișan
