Expoziția de fotografie „La opt etaje depărtare de lume” de Eugen Vuțescu, la Palatul Brukenthal

Vineri, 8 martie 2024, începând cu ora 17:00, în sala de expoziții temporare de la parterul Palatului Brukenthal, va avea loc vernisajul expoziției de fotografie LA OPT ETAJE DEPĂRTARE DE LUME, prezentată publicului sub forma unei instalații vizuale cu intervenții de grafică digitală și elemente video, semnată de Eugen Vuțescu, un artist complex, cunoscut deopotrivă ca pictor, artist vizual și poet (Merlich Saia). Expoziția, curatoriată de Ana Negoiță și Alexandra Runcan, va putea vizitată în perioada 8-31 martie 2024.

LA OPT ETAJE DEPĂRTARE DE LUME redă un decupaj subiectiv al unei lumi cotidiene văzută printr-un obiectiv aflat, în mod evident, la etajul opt. Eugen Vuțescu aduce pe simezele Muzeului Național Brukenthal o lume compusă din imagini ale unor acțiuni recurente, biografia selectivă a unei străzi bucureștene, unde forfota de zi cu zi este recompusă melancolic cu fiecare mișcare de diafragmă a camerei de fotografiat.

Expresivitatea cadrelor integrate de Eugen Vuțescu este completată de poetul contemporan Teodor Dună care semnează cronica expoziției:

„Într-o lume în care ochii au devenit zaruri care se rostogolesc neîntrerupt, într-o lume a succesiunii halucinant de rapide și care are obsesia tăcută a înlocuirii, într-o lume în care punctele de vedere sunt amestecate până la disoluția relevanței, La opt etaje depărtare de lume propune, metaforic, poetica punctului fix, a unicei perspective. O perspectivă parodic demiurgică. O perspectivă a cuiva care are parcă privirea bătută în cuie pe o banală bucată de ciment. O fâșie de ciment care, precum prăpastia lui Nietzsche, începe să te privească după ce o privești îndeajuns de mult.

Într-o lume a expunerii maniacale a chipului, La opt etaje depărtare de lume propune, subtil polemic, poetica absenței chipului. Oamenii sunt ceea ce cară, ceea ce împing, ceea ce le chircește corpul, într-un decor deloc spectacular, în care gura unui canal poate semnifica orice altceva, chiar și un derizoriu centru metalic al lumii, în funcție de gesticulația încremenită și de „aura” fiecărui personaj.

În afara surprinderii momentului potrivit al maximei expresivități, nimic construit, nimic premeditat, niciun scenariu (poate cel al hazardului), nicio așteptare a unei lumini potrivite în aceste fotografii. Doar acel moment în care oameni fără chip, neștiindu-se priviți, devin fragmente din povestea ciudată, obsesivă ca procedeu, a altcuiva, care nu știe nimic și nici nu va ști nimic despre propria lui poveste.”

EUGEN VUȚESCU (n. 1982, București) a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Este medic în specialitatea medicină de familie, poet și artist vizual.

Ca artist vizual a lucrat în diverse medii: fotografie, pictură, ilustrație de carte, instalații.

Expoziții personale de pictură și instalații: SCAF (Salonul de artă contemporană de la Sibiu Brukenthal 2023), UNBOXING (Anuala de artă și știință Râmnicu Vâlcea-2023), „Transfer de memorie”, Galeria Halucinarium, București (2018); „EVVE”, împreună cu pictorul Vladimir Ene, Galeria „Căminul Artei”, București (2017); „Destrupări”, Institutul Cultural Român, București (2010); „Destrupări”, Galeria Lina, Bistrița (2009).

Volume de poezie (sub semnătura Merlich Saia): Garda de corp (Editura Tracus Arte, 2014), Cutia toracică (Editura Tracus Arte, 2022).