GREII MUZICII UŞOARE ROMÂNEŞTI: EUGEN KOFFLER şi THEODOR SIBICEANU

Muzica ușoară românească a acreditat o pleiadă artistică reprezentativă, cu rol important în gen: VIRTUOZII. Instrumentiști dedicați mai ales pianului; având studii de specialitate semnificative, talent și mai ales pasiune. Îi vom descoperi și printre dirijori, dar, mai târziu, plecând însă tot de la dotarea instrumentală. Acești virtuozi nu au intrat printre consacrații componisticii, dar au cochetat cu ea. S-au dovedit însă indispensabili în viața muzicală, nelipsită fiind colaborarea lor în culisele concursurilor, ale festivalurilor, în proiectarea prin media a creațiilor confraților. Mă refer la comisiile de prezentare, de acceptare a primelor audiții pentru Radio, Televiziune, Uniunea Compozitorilor. Recomandarea esențială pentru intrarea în acele speciale comisii de creație, fiind o dotare specială, nu la îndemâna tuturor, indiferent de statutul dobândit prin studiu și înzestrare: este vorba de CITIREA DE PARTITURI, la primă vedere, în ritm, cu nuanțele indicate de partitură, ca și cum ar fi fost, acestea, partiturile, studiate timp îndelungat!

Îl numesc pe primul dintre ei: EUGEN (Gicu) KOFFLER (4 octombrie 1908, la Galați – m. Israel), pianist desăvârșit, dar nu concertist, elev al Elizei Cernovodeanu, apoi cu studii la Academia de Muzică din Viena (din 1931). Revenit la Galați se dedică muzicii de divertisment, funcționând și ca pianist al Muzicii Militare din oraș. A scris muzică instrumentală, corală, vocală, ușoară. A fost membru al Societății Compozitorilor Români (din 1938, definitivat în 1975). Pianistica sa oferă imaginea vivacității interioare, ordonată, gândită și dirijată de forța unui temperament puternic, dar stăpânit. A fost mai întotdeauna impulsionat și de swing-ul muzicii de jazz, dar ethos-ul creației sale se revendică – armonic și ritmic din filonul folcloric național. A fost soliciat în turnee externe – Egipt, Sudan, Franța. A activat în orchestra teatrului Barașeum sub bagheta lui Henry Mălineanu, în Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii. Prezența solistică în concerte genera aplauze prelungite datorită virtuozității puțin obișnuite în contextul programelor – mozaic. Din creația pentru pian s-au remarcat piesele Patru ministudii,  suita Anotimpurile patriei, Fulgi de zăpadă,  Glumă, Mică fantezie ș.a.

 

Eugen Koffler a format un cuplu inedit cu un alt remarcabil pianist,

THEODOR SIBICEANU (29 februarie 1913, Petrograd – 30 aprilie 1987, București). Absolvent al Conservatorului (1926 – 1931), studiind armonia cu Mihail Jora. A debutat  în viața concertistică; a cântat cu Orchestra Radio sub bagheta lui Theodor Rogalski. Dar s-a dedicat fără rezerve vieții muzicale guvernată de divertisment. Are revelația muzicii de jazz prin creația lui George Gershwin. A și interpretat Concertul în Fa, la… două piane (!), alături de prietenul său de o viață, Eugen Koffler. Pianistica sa relevă o sensibilitate fremătătoare, mijloacele sale expresive înscriindu-se în amplitudini înalte. Creația are o  arhitectură generos conturată, inspirație melodică, muzicalitate, forță expresivă, vitalitate. A excelat în repertoriul estradistic oferind șlagăre genului: Cărăbușul, Micul vals de concert, Jocuri de lumini, Fantezie pentru floarea de magnolie, Trista bucurie a unui clovn ș.a. A imprimat pentru casele de discuri Cristal, Columbia, Electrecord.

Cuplul a apărut adesea în concertele organizate în concepția și sub conducerea muzicală a lui Henry Mălineanu, pe care îl vom cunoaște mai bine în ediția noastră viitoare…

La revedere,

a Dvs. Daniela Caraman Fotea

alături de producătoarea programului, Sorina Goia.