Guvernul deblochează activitatea instituțiilor publice de cultură

Guvernul a aprobat, luni, un act normativ care va permite relansarea activității instituțiilor publice de cultură, afectate până acum de restricțiile bugetare.

Ministerul Culturii anunță că executivul a decis introducerea unor excepții la Ordonanța nr. 52/2025, astfel încât instituțiile din domeniu să își poată desfășura activitatea normal.

Ce prevede noul act normativ

Sunt exceptate:

• cheltuielile din donații și sponsorizări;
• cheltuielile necesare pentru producerea, valorificarea și promovarea bunurilor culturale, artistice, literare, editoriale sau cinematografice;
• activitățile de protejare și conservare a patrimoniului cultural;
• evenimentele sociale și culturale organizate în acord cu misiunea publică a instituțiilor.

Astfel, teatrele, muzeele, bibliotecile, filarmonicile și celelalte instituții publice de cultură pot efectua cheltuieli în limitele bugetelor aprobate, precum și contractelor de management, acolo unde acestea există.

Excepțiile se aplică și în lipsa unui contract de management valabil, iar, ținând cont de caracterul sezonier al activităților culturale, includ posibilitatea de organizare a festivalurilor, expozițiilor, târgurilor de carte, bienalelor și evenimentelor de diplomație culturală.

De asemenea, autoritățile publice pot finanța studii, cercetări și servicii de consultanță, precum și finanțări nerambursabile pentru proiecte culturale.

Pentru situațiile care nu sunt acoperite de noile prevederi, Guvernul poate aproba, prin memorandum, depășirea limitelor de plată, în baza unei justificări temeinice.

Reformarea cadrului legislativ

Pentru a evita blocajele similare în viitor, Ministerul Culturii va propune modificarea cadrului legislativ bugetar, astfel încât, începând cu anul 2026, cheltuielile materiale ale instituțiilor publice de cultură să fie încadrate la un alt titlu bugetar, cu sprijinul Finanțelor.

Ministerul subliniază totodată importanța respectării legislației privind managementul cultural de către toate autoritățile publice, amintind că managementul performant rămâne cel mai eficient instrument de recunoaștere a rolului social al culturii.

Într-un recent interviu acordat Radio România Cultural, ministrul Culturii a analizat efectele Ordonanței 52, ale cărei restricții privind cheltuielile au fost criticate. Conducerile unora dintre instituțiile de cultură au reclamat că, în lipsa finanțărilor, nu își vor mai putea desfășura activitatea pe final de an.

Demeter András István a ținut să precizeze că prevederile ordonanței nu ar fi trebuit să ia pe nimeni prin surprindere, întrucât Ministerul Finanțelor a anunțat, încă de la începutul anului, că fondurile nu vor fi suficiente în 2025.

"Ne așteptam la austeritate, aveam timp pentru a ne pregăti. Situația care este elementul nou în acest an este că de regulă, în fiecare an, acest pachet de măsuri era însoțit aproape concomitent de niște exceptări. Până la urmă în anii precedenți nemulțumirile erau legate sau durau foarte puțin. Pentru că în câteva zile sau într-o săptămână sau două depinde de momentul în care apărau restricțiile. Veneau și excepțiile. Lumea este obișnuită cu aceste excepții. Adică este un Bau-Bau [sau] polițistul rău - ordonanța restrictivă - și este polițistul bun - care vine cu soluția, iar noi continuăm în același ritm în aceeași zonă de confort cu care suntem obișnuiți", a explicat ministrul în dialogul cu Radu Croitoru.

Ministerul a analizat, în ultimele zile, excepțiile de la regulile ordonanței.

„Noi va trebui să identificăm, prin această exceptare, acele categorii de cheltuieri care sunt necesare, vitale ... pentru ca rolul, menirea, misiunea instituțiilor publice de cultură să se poată întâmpla (...), dar asta nu înseamnă că orice și toate categorie de cheltuieli vor fi la liber.

Va fi o măsură de corectare la nivel legislativ, care va prevedea niște reguli prin care decidentul final, care este până la urmă ordonatorul de credite, directorul de teatru, de muzeu [spre exemplu - n. red] va trebui să opteze și să aleagă între priorități în funcție de sumele de care dispune. Pentru că problema este următoarea pe fond: tu poți avea liber la a cheltui orice sau poți avea restricții de la a nu cheltui nimic! Dacă n-ai bani sau ai bani foarte puțini, atunci aceste lucruri rămân teoretice. În momentul acesta, unii au bugete mai permisive, alții au bugete mai restrictive, dar pentru a se încadra totuși toată lumea în bugetele lor vor trebui să fie aceste excepții, de o mai strictă interpretare decât în anii anteriori”, a punctat András Demeter la microfonul RRC.