Incursiune arheologică în trecutul unei vechi biserici bucureștene din mahalaua Udricani

Muzeul Municipiului București invită publicul la vernisajul expoziției „Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani”, eveniment care va avea loc astăzi, 7 decembrie 2022, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151).

Expoziția „Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani” se axează pe reconstituirea evoluției istorice a lăcașului de cult și a comunității dezvoltate în jur, prin etalarea unor materiale provenind din cercetările arheologice realizate între anii 2005 – 2008 și 2018 de către specialiștii Muzeului Municipiului București şi a unor piese selectate din patrimoniul bisericii.

„Ne propunem o incursiune în trecutul unei vechi biserici bucureștene a cărei existență a fost strâns legată de mahalaua care-i purta numele. Expoziția le va permite vizitatorilor să descopere povestea fascinantă a unei comunități în prezent dispărute și să dezvăluie prin obiectele expuse o parte uitată din București.

Lăcașul de cult a fost ctitorit în anul 1734 prin strădania şi cheltuiala clucerului Udrecan şi a soţiei sale Maria. O perioadă de timp, aici a funcționat o mănăstire de călugări, metoh al mânăstirii Sf. Ioan din Focşani. În afara edificiului religios, în curte se mai găseau turnul clopotniță, pe sub care se făcea intrarea în incintă, câteva chilii și anexe. Diversele scutiri de dări date de domnitorii Ţării Românești, precum și donațiile consistente ale unor enoriași au îmbogățit patrimoniul bisericii, care la sfârșitul secolului al XVIII-lea, deținea moșii, vii, terenuri, o moară, locuri de case, pivnițe și prăvălii. Și parcela lăcașului de cult s-a mărit în timp devenind, conform documentelor și planurilor, una din cele mai întinse din zonă.

Mahalaua din jur, denumită inițial a Popii Isac şi apoi Udricani, avea puține case, locuite de croitori, ișlicari și cojocari. Legată de comunitatea mahalalei, în curtea bisericii a funcționat una dintre primele școli primare cu predare în limba română unde au învățat să scrie și să citească Petre Ispirescu și Anton Pann.

Marele incendiu din anul 1847 a afectat grav atât lăcașul de cult, cât și casele din jur, în urma acestuia fiind impuse o serie de reglementări în domeniul construcţiilor ce au determinat modificări asupra evoluţiei arhitectural-urbanistice a întregii zone.

Impactul și rolul social al bisericii în mahala este evident după 1877, când în curte a fost construit Azilul Protopopul Teodor Economu, un adăpost cu 22 de camere pentru persoanele sărace și invalide. În aceeași perioadă a fost refăcut și turnul clopotniță distrus parțial la incendiul din anul 1847.

În a doua jumătate a secolului XIX s-a schimbat și componența etnică a locuitorilor parohiei, aici stabilindu-se un număr mare de evrei de religie mozaică, care și-au ridicat propriile lăcașe de cult. Biserica, rămasă fără avere după legea pentru secularizarea averilor mănăstireşti din anul 1863 și cu un număr mic de enoriași, a ajuns dependentă de subvențile date de Ministerul Cultelor și mai apoi de primărie.

Sistematizările din perioada interbelică și mai ales cele din perioada comunistă, marcate de masive demolări, au remodelat înfățișarea urbană a zonei în care Biserica Udricani a rămas unul din puțini martori ai acestei metamorfoze. Elemente ale memoriei și istoriei acestor locuri vor urma perspectiva arheologică pornind de la fragmentele unui puzzle în care se îmbină piesele spațiului urban cu străzile, ruinele și cimitirele lui de sub asfalt, devenite subiect predilect al acestei expoziții” – curatori dr. Raluca-Iuliana Moței și dr. Camelia-Mirela Vintilă.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 7 decembrie 2022 - 8 octombrie 2023.