Expoziția „Biblioteca Alifanti” la CdRF – vernisaj și masă rotundă

Pe 8 noiembrie, de la ora 17:00, începe expoziția Biblioteca Alifanti pe strada Popa Tatu 68, la CdRF. Deschiderea este precedată de un atelier de gândire critică (formular de înscriere), începând cu ora 14:00 și de o masă rotundă, pe 7 noiembrie, 18:30 (transmisă live).

Nu știm cum vor arăta spațiile de studiu ale viitorului. Știm, însă, cum arătau în trecut. Ca în orice moment de cotitură, o privire înapoi informează o privire înainte.

Pe 8 noiembrie, la Centrul de Resurse în Fotografie (CdRF, str. Popa Tatu 68, București), BAAB & co. (Irina Niculescu Belenyi, Alexandru Belenyi, Teodor Călinoiu și Cătălina Frâncu) expun una dintre prea puținele piese de mobilier de autor românești din perioada anilor ‘50, sub forma unui studiu constructiv de design și de structură.

Biblioteca a fost proiectată de Mircea Alifanti, arhitect și profesor al Școlii de arhitectură.

„Expoziția «Biblioteca Alifanti» recreează spațiul cunoașterii paradigmatic ultimului mileniu european: un căuș articulat între bibliotecă și masa de scris. Acest spațiu este un atelier în șantier perpetuu, un proces analog dezvoltării cunoașterii, fundamental limitată și ipotetică, deopotrivă constructivă și deconstructivă, creativă și uneori distructivă, întotdeauna incompletă.” - Teodor Călinoiu (doctorand, Universitatea Lingnan (HK), Filosofie)

Masă rotundă

Aceasta și multe alte particularități ale stării arhitecturii din anii ‘60-’80 se vor discuta pe 7 noiembrie, începând cu ora 18:30. Se va transmite live (detalii pe pagina de Faceboook) masa rotundă moderată de Ștefan Ghenciulescu, conf. UAUIM și redactor Zeppelin, unde sunt invitați foști studenți – actuali profesori și arhitecți – ai lui Mircea Alifanti: Ana Maria Zahariade (arhitectă, profesor de teoria arhitecturii, Școala Doctorală UAUIM), Marian Moiceanu (arhitect, profesor și rector al UAUIM), Sorin Vasilescu (arhitect, Școala Doctorală UAUIM). Discuție cu Alexandru Belenyi, arhitect și parte din echipa proiectului, moderată de Ștefan Ghenciulescu, arhitect și redactor-șef Zeppelin.

Deschiderea publică a expoziției „Biblioteca Alifanti” (8 noiembrie, ora 17:00, CdRF, București) va fi însoțită de un tur ghidat. Deschiderea este precedată de primul atelier de gândire critică (8 noiembrie, ora 14:00, CdRF, București) dedicat studenților și elevilor interesați de arhitectură, patrimoniu și filosofie, realizat de echipa proiectului „Biblioteca Alifanti”, dar și publicului larg.

Despre proiect

Evenimentele fac parte din proiectul „Biblioteca Alifanti”, realizat în perioada august-decembrie 2025 de BAAB et co.: Irina Niculescu Belenyi, Cătălina Frâncu, Alexandru Belenyi, Teodor Călinoiu. Proiectul inaugurează recuperarea arhivei arhitecților Mircea și Cleopatra Alifanti, precum și lansarea interesului pentru patrimoniul național de mobilier cult din România. Consultant științific: Irina Tulbure; Grafică: Studio Kort; Tâmplărie & mobilier: Kaustik; Comunicare & PR: Teodor Călinoiu; Management proiect: Irina Niculescu Belenyi; Fotografie de obiect: Marius Vasile; Fotografie de eveniment: Maria Bărbulescu; Video de eveniment: Matei Popescu; Regie și imagine interviuri: Vlad Dragne; Concept expoziție: Teodor Călinoiu, Alexandru Belenyi, Cătălina Frâncu, Irina Niculescu Belenyi, Design expoziție: Cristian Niculescu.

Arhiva Alifanti cuprinde printre altele: 12 prototipuri de obiecte de mobilier, printre care o bibliotecă (1950-1960), concepute ca un ansamblu destinat camerei arhitectului Mircea Alifanti; volume clasice de arhitectură, albume de artă, periodice și opere tehnice; scrieri personale cu valoare literară și documentară; ~300 de desene artistice; un studiu foto, însoțit de schițe și analize, despre bisericile de lemn; proiecte de scenografie; două fonturi originale folosite de Mircea Alifanti în desenele lui; 20 de caiete de schițe și însemnări; jurnalele lui Mircea Alifanti; o colecție de fotografii de călătorie și documentare; o colecție de trenuri în miniatură.

Proiectul este co-finanțat de Asociația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Toate acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Citește și: „Viața ca exercițiu”: traducătorul Paul Gabriel Sandu despre filosofia transformării la Peter Sloterdijk