Meşteşugul tapiseriei şi broderiei româneşti, în centrul atenţiei la Bienala Internaţională de Textile de la Haacht prin lucrări somptuoase a şase artiste consacrate

Gabriela
Cristu, Maria Negreanu, Mariana Grumăzescu Voicu, Daniela
Frumuşeanu, Agatha Pricopescu şi Marijana Bițulescu sunt cele şase
artiste chemate să reprezinte România, ţară invitată la Bienala
Internaţională de Textile de la Haacht, Belgia, care are loc până
la 31 martie 2019. Creaţiile lor, exprimate în tehnici şi
materiale diferite, reflectă cariere deja consacrate şi o
activitate susţinută în domeniul broderiei şi tapiseriei
româneşti.

Gabriela
Cristu (născută
în 1950, la Ploieşti) prezintă în cadrul Bienalei de la Haacht
lucrările „Visul
Magului”, „Sublimare” și „Preludiu la după-amiaza unui
Faun”.
„Alegerea acestor lucrări aparține directorului artistic al
Bienalei, domnul Maurice Van der Speeten. Mă onorează să fiu
alături de artiste apreciate în lumea întreagă, cu atât mai
mult cu cât este pentru prima oară când reprezint și eu România”,
spune artista. Operele Gabrielei Cristu sunt lucrate în tehnica
haute-lisse, „tehnică de care nu m-am plictisit”, spune artista.
„Invitația făcută de domnul Maurice Van Der Speeten să expun în
cadrul acestei Bienale și sub patronajul ICR Bruxelles, mi-a făcut
o mare bucurie și onoare, cu atât mai mult cu cât aceasta Bienala
din Haacht este cunoscută în România. Artele textile în general,
după părerea mea, oferă oportunități mari de exprimare, azi sunt
chiar în efervescență și pline de originalitate. Tapiseria este
pentru temerari, dar sunt și vor fi mereu artiști pasionați şi de
tapiserie”, susţine artista.

„Corăbii”,
„Arlechin”, „Păun” şi „Oglinda”
sunt lucrările Mariei
Negreanu (născută
în 1951, în judeţul Bihor) prezentate la Bienală. Artista
mărturiseşte că, după anii de studiu la UNARTE, a căutat o
formulă personală pentru a se exprima în arta textilă, adoptând
tehnica broderiei vechi adusă în contemporan. „Dintre artele
somptuoase româneşti, broderia rămâne cea mai expresivă pentru
cultura românească a sec. XV-XIX devenind sursa mea de inspiraţie.
Materialele folosite (mătasea, catifeaua, brocartul, firele de
mătase, metalul, argintul şi aurul, bucăţile de sticlă) se
regăsesc şi în lucrările mele. Evoluţia broderiei româneşti
merge în consens cu evoluţia tuturor genurilor de artă”, a spus
Maria Negreanu, declarându-se onorată să poată prezenta la Haacht
„o imagine mai clară asupra evoluţiei artei textile româneşti”.

Mariana
Grumăzescu Voicu (născută
în 1965, în localitatea Bucecea, judeţul Botoşani), care prezintă
la Bienala Internaţională de Textile lucrarea “Cai
verzi pe pereți”,
spune că în viziunea sa „caii arată maiestuos și înaripaţi”
iar verdele este „culoarea renașterii și a speranței”.
„Artistul, chiar dacă nu arată, are nevoie de confirmări. Arta
noastră arată că ceea ce facem place tuturor. Iar asta am simțit-o
mai ales la vernisaj. Mulţumim încă o dată ICR și
organizatorilor din Haacht”, a transmis creatoarea.

Daniela
Frumuşeanu (născută
în 1961, în Bacău) îşi prezintă lucrările „Atingerea
focului”
(broderie manuală) şi „Oglindire/
Transfigurare”
(broderie-tehnicӑ personal) drept “mărturisiri despre artă şi
viaţă, metafore plastice ale propriilor
experienţe trăite, simţite, gândite. Ele vorbesc
despre tumultul vieţii interioare şi exterioare, despre aparenţă
şi esenţă, despre iubire şi iertare, fiind martori
tăcuţi ai trecutului, dar şi fire directoare pentru
prezent şi viitor. Scrisul, texturile şi tonurile
cromatice, compun o cartografiere a lumii interioare în care
iau naştere ideile generatoare de lumină şi speranţă”.
Artista
se simte onorată că a fost selectată să participe la Bienală:
“Consider
foarte important dialogul viu dintre artiști, stabilit ȋntr-o
manifestare artistică de un asemenea prestigiu, pentru mine ca om,
dar mai ales ca profesionist în domeniul designului textil
și artelor textile. În România există o tradiţie cu rădăcini
puternice în sfera artelor textile, iar în urma acestei
participӑri m-am îmbogӑţit cu experienţe vizuale inedite,
am cunoscut oameni deosebiţi cu care sper sӑ colaborez în viitor”.
Ea subliniază că un sprijin și un rol important ȋn reușita
acestui eveniment l-au avut ICR Bruxelles și ICR București.


Criticul
de artă Guglielmo Gigliotti apreciază că limbajul artistei
Agatha Pricopescu (născută
în 1977, la Buzău) este ordonat într-un echilibru de greutăți și
contra-greutăți, de formă și fără formă, care fac fiecare
compoziție o orchestrație umplută cu o valoare care nu se pierde
pe măsură ce se apropie arta”. Specialistul a caracterizat
lurcările Agathei Pricopescu drept efectele unei arte intense,
asemănătoare cu „scrierea profundă”.

De
asemenea, Marijana
Bițulescu (născută
în 1954, la Craiova),
specialistă
în
tapiserie,
colaj textil, broderie şi miniatură textilă, design industrial,
reprezintă aceste arte rafinate la Haacht.

La Bienala
Internaţională de Textile de la Haacht participă 40 de artişti de
gen din 14 ţări.

Potrivit
directorului artistic al Bienalei Maurice Vander Speeten, “artiști,
designeri și creatori cu amprentă recunoscută au fost selectați
pentru propria identitate din domeniu. Mulți dintre ei sunt
polivalenți și dispun de practici multidisciplinare. Tehnicile
utilizate, tradiționale sau tehnologice, sunt foarte variate.
Artistele românce ne arată, prin operele lor, evoluția și
metamorfoza artei tradiționale. Printr-o muncă minuțioasă, ele
reprezintă cultura țării din care provin, prin varietatea,
abordarea și culorile lucrărilor. Toate acestea justifică pe
deplin prezența lor în această expoziție international”.

Bienala de textile
de la Haacht, organizată de Art Foundation "Kunststichting
Perspektief vzw", a obținut o reputație de forum artistic de
talie internațională, care contribuie activ la emularea scenei
artei contemporane și experimentale de gen.

Art
Foundation "Kunststichting Perspektief vzw" se definește
ca facilitator al dialogului dintre public și artiști, naționali
și internaționali, și susținător al artei contemporane, care
interoghează medii diferite, narative multiple și perspective
artistice flexibile. Fundația organizează patru bienale de artă
vizuală: textile, sticlă, ceramică și hârtie, respectiv un târg
anual de sticlă și ceramică, în aer liber, în luna mai.
Institutul Cultural Român Bruxelles a fost partener al Bienalei
internaționale de sticlă în 2016 și 2018, în cadrul căreia a
susținut participarea renumiților artiști Ioan Nemțoi, Mihai
Țopescu și Edward Leibovitz.

Proiectul
face parte din strategia ICR Bruxelles de susținere și de promovare
a creaţiei culturale și artistice contemporane, din domeniul
industriilor creative, cu un important impact cultural, economic și
social.
https://www.icr.ro/pagini/mestesugul-tapiseriei-si-broderiei-romanesti-in-centrul-atentiei-la-bienala-internationala-de-textile-de-la-haacht-prin-lucrari-somptuoase-a-sase-artiste-consacrate

Institutul
Cultural Român (ICR),
autoritate administrativă autonomă, potrivit Legii 356/2003,
inițiază, organizează și dezvoltă capacități asociative, de
mobilizare și convergență în jurul unor proiecte culturale de
interes național. Activitatea ICR antrenează și include, sub
diferite forme, personalități de prestigiu (…),
instituționalizând un parteneriat activ cu societatea civilă,
pentru realizarea de acțiuni și de evenimente în spiritul european
al comunicării culturale. ICR are ca scop reprezentarea, promovarea
și protejarea culturii și civilizației naționale în țară și
în străinătate.