Născut în România : Interviu cu Sorana Georgescu Gorjan, sâmbătă 17 noiembrie 2018 la Radio România Cultural

Născut în România - sâmbată 17 nov 2018

Sorana Georgescu Gorjan

Am intrat în casă, un apartament la etajul doi al unui bloc aflat undeva pe lângă Piața Unirii.

Pe masa din sufragerie se aflau ordonate: fotografii de familie, desene de la Poarta Albă, scrisori, documente, albume cu și despre Brâncuși, cărți despre Brâncuși, toate într-o ordine desăvârșită, asemenea amintirilor pe care Sorana Georgescu Gorjan începe să mi le povestească.

”Bunicul meu, Ion Georgescu Gorjan a fost prieten bun cu Brâncuși, pe vremea când era băiat la prăvălie la care bunicul lucra. Apoi tatăl meu, Ștefan Georgescu Gorjan, a lucrat cu Brâncuși la ridicarea coloanei fără sfârșit. El este cel care i-a oferit soluția inginerească pentru construirea ei”.

Viața Soranei Georgescu Gorjan este împletită cu amintirile despre Brâncuși.

A absolvit Facultatea de Litere, a lucrat mai întâi ca traducătoare la Institutul de Oncologie de la Fundeni, apoi la redacția de limbi străine a Academiei Române, până la ieșirea la pensie.

Drumurile lui Brâncuși au traversat familia Georgescu Gorjan și această atingere a lăsat Soranei o moștenire față de care s-a simțit toată viața responsabilă: documentele inginerești de la tatăl său, proiectele de construire a coloanei fără sfârșit, corespondența, fotografiile din timpul construirii coloanei, memoriile scrise de tatăl său în care povestea de colaborarea cu Brâncuși, toate acestea constituie moștenirea care o motivează pe Sorana Georgescu Gorjan și acum, în pragul vârstei de 80 de ani, să le facă cunoscute.

Realizator Mihaela Ghiță

Fotografii din arhiva personală a Soranei Georgescu Gorjan

Legenda:

Foto 1 - Sorana Georgescu Gorjan alături de portretul realizat de pictorul Mihai Potcoavă cu câțiva ani în urmă.

Foto 2 -  Sorana Georgescu Gorjan ”Aici este fotografia bunicului Ion Georgescu Gorjan din anul 1902. Pe bunicul meu îl chema de fapt Ion Ciobanu, când a plecat de la țară, dar când a ajuns la majorat nu i-a mai plăcut numele de Ciobanu și și-a schimbat numele în băiatul lui Gheorghe din Gorj, a creeat numele de Georgescu Gorjan, nume pe care numai eu îl mai port acum.”

Foto 3 - Ștefan Georgescu Gorjan, fotografie din epocă, atunci când lucra ca inginer la Atelierele Centrale din Petroșani.

Foto 4 - Atelierele Centrale din Petroșani, fotografii din 1937.

Foto 5 - Schițe inginerești pentru fundația coloanei fără sfârșit.

Foto 6 - Doua fotografii care îl înfățișează pe regele Mihai pe vremea când era Marele Voievod de Alba Iulia împreuna cu colegii,  în vizită la Petroșani. Fotografiile realizate de Ștefan Georgescu Gorjan au fost  ascunse în spatele unei mici picturi făcută de el în copilărie.

Foto 7 - Fotografie făcută de Ștefan Gorjan în parcul Tg Jiu unde se află Masa Tăcerii. În planul îndepărtat se vede Jiul. Între timp malul a fost înălțat cu un dig, copacii au fost tăiați, peisajul s-a schimbat.

Foto 8 - Mărțișoare și desene făcute de Mircea Șeptilici, în vremea în care a fost închis la Poarta Albă, coleg de detenție cu Ștefan Georgescu Gorjan. Erau micile cadouri pe care le puteau trimite familiei de sărbători.

Foto 9 - Sorana Georgescu Gorjan împreună cu părinții și fiul său, Mihai.

Foto 10 - Sorana Georgescu Gorjan cu un portret de la vârsta de 10 ani, pictat de pictorul Vânătoru.