„Peer Gynt” și „Carmina Burana”, într-o nouă montare pe scena Operei Naționale București

Opera
Națională
București prezintă miercuri, 22 mai, începând cu ora 18:30
premiera spectacolului „Peer Gynt” de Edvard Grieg și „Carmina
Burana” de Carl Orff, coregrafia poartă semnătura lui Davide
Bombana, costumele, decorul și luminile au fost create de către
Mario De Carlo, asistent scenografie Andreea Koch. La pupitrul
dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare, Corul Operei Naționale
București a fost pregătit de către Daniel Jinga, iar Corul de
copii de către Smaranda Morgovan.

„Peer
Gynt” de Edvard Grieg îl va aduce în fața publicului pe actorul
Ion Caramitru, în calitate de invitat al primei scene lirice a
țării. Partea a doua, „Carmina Burana” de Carl Orff va fi
interpretată de către baletul, soliștii, corul și orchestra
Operei Naționale București.

Coregraful
spectacolului vine cu o propunere inovatoare și îndrăzneață
pentru montarea de pe scena Operei Naționale București, după cum
însuși declară: „Pentru
mine, cel mai răscolitor aspect al cantatei Carmina Burana este
accepțiunea vulnerabilității și impotenței omenirii în fața
destinului, cu schimbările sale constante. În ciuda acestui fapt,
ființa umană, în atașamentul său disperat pentru viață, în
zadar încearcă cu toată puterea să uite trecutul și să lupte
împotriva sabiei lui Damocles ce îi atârnă deasupra capului. Prin
miracolul naturii și al trezirii primăverii, prin dragostea de la
forma-i cea mai pură la cea mai desfrânată, prin religie cu
esența, incoerențele și chiar viciile sale, omenirea încearcă să
găsească o cale de a supraviețui, nelăsându-se niciodată în
voia destinului zdrobitor, mereu schimbător și implacabil.”

Nu
există o poveste propriu-zisă în „Carmina Burana”. Lucrarea
începe având pe scenă toți dansatorii ce se simt amenințați de
puterea distrugătoare ce le stă deasupra capului.

A
doua scenă ne aduce în prim plan 20 de bărbați prinși într-un
dans circular furios, mișcare ce reprezintă, de fapt, bătălia
constantă și revolta oamenilor la nedreptatea destinului.

Următoarea
secțiune a piesei vorbește despre bucuria oamenilor și despre
venirea primăverii. Patru cupluri se prind într-un dans senzual
învăluiți de căldura soarelui, cărora li se alătură un grup de
fete tinere, ce-și descoperă dorințele trupești. Scena se încheie
cu un duo vital, plin de armonie și de bucuria vieții.

Următoarea
parte, „În Tavernă”, vorbește despre toată dorința sexuală,
aproape chinuitoare care stăpânește întreg cadrul coregrafic.
Datorită climatului religios marcat de violență, agresiune și
ură, atmosfera de reprimare devine pregnantă, fiind reprezentată
în acest tablou printr-un rol masculin și un trio de călugări.
Scenele ce urmează sunt o continuare a dorințelor trupești
prezente în această secțiune.

Următoarea
secțiune, dimpotrivă, vorbește despre iubire sau, mai bine zis,
despre dorința puternică a dragostei rămasă neîmplinită. Trei
solo-uri diferite prezintă aceste stări de melancolie, tristețe și
visare.

În
ultima parte a lucrării coregrafice, o prezență episodică și
misterioasă, Fortuna, devine acum dominantă. Ea este enigmatică,
cu o natură duală. Ridicată ca un idol, ea este recunoscută ca
fiind suveranul tuturor destinelor umane. După ieșirea ei, omenirea
este din nou forțată să se dizolve în fața forței atotputernice
, amenințătoare care apasă deasupra întregii omeniri , închizând
baletul așa cum a început, într-o revenire ciclică a
evenimentelor.

https://youtu.be/7V56JYIxI4g

(Imagine
și montaj: Sebastian Bucur/ Opera Națională București)

Biletele
se găsesc pe http://tickets.operanb.ro/ și la casa de bilete a
Operei Naționale București (program luni – duminică între orele
10:00 - 13:00 și 14:00 - 19:00).

Sponsor
oficial: Enel Green Power

Sponsori:
Aqua Carpatica, Zarea, Leonidas, Bograve Luxury

Parteneri:
Artmark, Sansha

Partener
de tradiție: RFI România

Parteneri
media: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Romantic FM,
Gold FM, Radio Seven, Marea Dragoste, Observator Cultural, Ziarul
Metropolis, Agerpres, Ziare.com, Business24, Raftul cu Idei