Vernisajul expoziției „Dimitrie Cantemir – 350 de ani de la naștere“

Vor lua cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, prof. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii Române din București, Constantin Barbu, membru al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere din Paris și coordonator al ediției facsimilate „Dimitrie Cantemir“, Cristina Popescu, director al Romfilatelia și Gabriela Dumitrescu, șef al Cabinetului manuscrise-carte rară, curatorul expoziției. Dedicat marelui cărturar român la împlinirea a 350 de ani de la naștere, evenimentul dorește să readucă în atenția publicului sinuosul traseu biografic și politic al lui Dimitrie Cantemir, dar mai ales excepționala sa operă, de factură enciclopedică. Expoziția reunește portrete, manuscrise, documente istorice din scurta perioadă în care Dimitrie Cantemir a fost domn al Moldovei, mărturii ale cronicarilor vremii, ediții facsimilate ale manuscriselor aflate în Rusia, precum și ediții importante apărute în spațiul românesc. Născut la 26 octombrie 1673, ca fiu al viitorului domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir va fi educat la Constantinopol, unde își formează o vastă și diversă cultură. Va dori să urce pe tronul Moldovei, pentru care se crede îndreptățit, aspirație pe care o va împlini doar pentru scurtă vreme, în două rânduri: 1694 și 1710-1711. După înfrângerea în bătălia de la Stănileşti (1711), este nevoit să părăsească tronul Moldovei. Pleacă în Rusia, unde se integrează mediului cultural și politic de la Curtea Țarului Petru I, fiind unul dintre prietenii și sfătuitorii acestuia. Erudit prin excelență și poliglot (cunoștea latină, greacă, italiană, franceză, turcă, arabă, persană), Dimitrie Cantemir va scrie o operă impresionantă ca dimensiuni și tematică, ce va fi apreciată la nivel european. Astfel, în anul 1714 este ales membru al Academiei de Științe din Berlin, fiind considerat unul dintre marii umaniști ai epocii. Spirit enciclopedic, s-a manifestat în domenii fundamentale ale științei, acoperind arii largi de cunoaștere: filosofie, teologie, geografie, istorie, lingvistică, etnografie și chiar matematică şi arhitectură. Nu în ultimul rând, muzicologie, fiind creatorul sistemului turcesc de notare muzicală, bazat pe alfabetul otoman, și creând el însuși compoziții muzicale. Din imensa creație pe care ne-a lăsat-o, foarte cunoscute publicului sunt „Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul“, prima sa lucrare, scrisă la doar 24 de ani, abordând teme de teozofie și etică creștină; „Istoria ieroglifică sau lupta dintre inorog şi corb“, considerată deopotrivă un manual politic şi un eseu filosofic, în care Dimitrie Cantemir dezbate probleme de conducere a statului și în care face o demonstrație a calităților ideale ale domnitorului luminat. În sens umanist, Cantemir afirmă că valorile spirituale hotărăsc mersul istoriei, propunând în subtext o ierarhie socială bazată pe merite intelectuale. Nu în ultimul rând, „Descriptio Moldaviae“, lucrare scrisă la solicitarea Academiei de Științe din Berlin, „Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor“, în care tratează problema originii latine a poporului român, demonstrând continuitatea sa pe teritoriul Daciei, sau tratatul în limba latină „Istoria creșterii şi descreșterii Imperiului Otoman“, datorită căreia și-a câștigat autoritatea de orientalist, fiind primul savant european care a întrevăzut decăderea Imperiului Otoman. Expoziția organizată la Biblioteca Academiei Române deschide anul omagial dedicat lui Dimitrie Cantemir, personalitate complexă a culturii noastre și a culturii europene, care continuă să trezească interesul istoricilor și cercetătorilor din diverse generații. Expoziția poate fi vizitată în perioada 17-27 ianuarie 2023, de luni până vineri, în intervalul orar 10-14. Intrarea este liberă. Biroul de comunicare al Academiei Române