Vernisajul expoziției Marin Gherasim - Arhitecturi spirituale

Vineri, 26 octombrie, 2018, ora 16.00

în incinta Muzeului Naţional de Artă al Moldovei,

va avea loc vernisajulexpoziției

Marin Gherasim - Arhitecturi spirituale

Va prezenta Călin Stegerean, curatorul expoziției

Expoziția dorită de Marin Gherasim la aniversarea celor 80 de ani pe care urma să-i împlinească în decembrie 2017 are loc postum, un an mai târziu, la Muzeul Național de Artă al Moldovei.

În absența pictorului, am căutat în însemnările de atelier rămase, expresia crezului său artistic care să capete corp în expoziția pe care nu a mai apucat să o vadă realizată.

Esența preocupărilor sale, începând cu mijlocul deceniului opt al secolului trecut, este conținută într-o însemnare din ziua de Crăciun a anului 1985: „ceea ce urmăresc întâi de toate sub raport morfologic este arhitectura imaginii”. Cu un an mai devreme nota: „Temelie, zidire, cupolă devenite metafore ale edificării imaginii. Arhitectura imaginii - un corespondent al arhitecturii spirituale”.

Lucrările selectate pentru această expoziție sunt relevante în sensul acestor idei, iar titlurile lor, ca Poartă, Trepte, Cetate, Fereastră, Vatra, Fântâna trimit la vocabularul arhitecturii, deși sensul lor profund are legătură cu o construcție spirituală. O altă serie de lucrări ca Absida, Reconstituirea absidei, Turn de veghe ilustrează poziționarea artistului ca martor al istoriei tragice recente. Ele reprezintă „o reflecție asupra românilor care își distrug singuri valorile, a celor nu multe pe care le mai au”, după cum scria Marin Gherasim în aceleași însemnări, referindu-se la demolarea locașurilor sfinte în perioada comunistă și la nevoia unei reconstrucții morale a națiunii române.

Geometrismul lucrărilor sale are același sens spiritual, pe care îl motivează cel mai bine tot artistul: „...configurația geometrică transmite un sens transcendent. Nu putem vorbi mai adecvat despre această realitate tainică a lui Dumnezeu, despre marea ordine a lumii decât prin geometrie, (...) prin configurația de geometrii simbolice subiacente imaginii icoanei”.

Deși icoana în forma ei cunoscută nu apare niciodată în lucrările artistului compozițiile și paleta cromatică au gravitatea și forța spirituală pe care aceasta le conține.

Geometrismul este, prin urmare, calea de acces către o lume a esențelor pe care Marin Gherasim le-a relevat cu mijloace artistice care fac din opera sa una de referință în arta din România. Concise și profunde în semnificații, picturile sale reprezintă expresia unui demers sintetic, atât din punct de vedere conceptual, cât și al mijloacelor de realizare, pe care expoziția de la Muzeul Național de Artă al Moldovei le pune pentru prima dată în relație sub genericul arhitecturii spirituale.

Marin Gherasim s-a născut la Rădăuți în anul 1937. A absolvit în anul 1962 Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București unde a ocupat postul de asistent universitar în perioada 1963-1983. Din anul 1984 până în 1990 a lucrat la Institutul de Istoria Artei din București iar din anul 1990 a revenit ca profesor universitar la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu. A fost Președinte de Onoare al Uniunii Artiștilor Plastici din România în perioada 2012-2017. Activitatea sa a fost recompensată cu numeroase premii printre care Premiul Caravaggio, Roma (1981), Premiul Academiei Române (1986), Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru întreaga activitate (2002), Medalia de argint a Salonului de pictură de la Grand Palais, Paris (2006), Premiul U.A.P. al Republicii Moldova pentru pictură (2010). A încetat din viață la București în anul 2017.