”Am proiectat turbinele motoarelor Merlin 1D și Merlin VacD care operează în prezent pe racheta Falcon 9” – Bogdan Marcu, dr. în inginerie aerospațială, leader al grupului de dezvoltare turbine pentru motoare-rachetă în cadrul corporației Aerojet-Rocketdyne din Statele Unite, invitatul ediției de astăzi, 28 iunie a.c.

De la ora 16.00, la Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, realizator Corina Negrea

Bogdan Marcu este absolvent al Institutului Politehnic București, Facultatea de Aeronave, secția motoare, promoția 1984.

După absolvirea facultății, prima poziție a fost cea de inginer la Întreprinderea de Aviație Bacău – în prezent Aerostar – reparații motoare de avioane militare Mig-15 și Mig-21. ”Am căutat în acei primi ani să mă implic în proiectele interesante care erau în derulare: inițierea fabricației unui motor auxiliar de tip RU-19 (licența URSS), planificat pentru a intra în producția românească la mijlocul anilor ’80 și folosirea acelui tip de motor pe un prototip de rachetă maritimă, o modificare de concepție românească a unor rachete sovietice din anii ’60 de tip Y-15, un proiect abandonat, însă”, povestește Bogdan Marcu.

În 1986, se transferă la Institutul de Aviație din Bucuresti, secția motoare, în prezent Comoti S.A., unde lucrează la proiecte legate de fabricația motoarelor de elicopter sub licență franceză Turmo IVC și Rolls Royce Viper (ambele în fabricatie, atunci, la Turbomecanica) și Rolls Royce Spey 512, planificate a fi fabricate tot la Turbomecanica, începând din 1989-1990. În paralel, se făceau eforturi pentru construirea unui prototip de motor indigen. ”După revoluție, odată cu înființarea Comoti, echipa a demarat proiecte ambițioase de a adapta motoare de aviație la aplicații terestre, cum ar fi pompare de gaz metan sau injectare de aer sub presiune în zăcăminte de petrol pentru accelerarea extragerii”, își amintește Bogdan Marcu.

În 1991 pleacă în Statele Unite la o bursă de studii la Universitatea Southern California din Los Angeles, unde, în anul 1994, își obține doctoratul în inginerie aerospațială.

După doctorat, primul job a fost de cercetător în domeniul aerodinamicii de vehicule rutiere la aceeași universitate, în cadrul unui program de cercetare al CALTRANS numit PATH (Partnership for Advanced Transportation on Highways), care elabora primele concepte de pilotare autonomă a vehiculelor rutiere și auto-organizare a traficului în trenuri de vehicule inteligente care să comunice automat între ele.

În 1998, se mută la Rocketdyne Propulsion and Power, pe atunci o divizie a corporatiei Boeing (devenită apoi, în 2005, divizie a Pratt si Whitney) și face o specializare în domeniul turbinelor de motoare- rachetă, parte din turbo-pompele de mare performanță necesare motoarelor rachetă cu combustibil lichid.

Urmează participarea într-o serie de proiecte avansate, precum MB-60 (o colaborare Mitsubishi-Boeing pentru realizarea unui motor avansat de treapta superioara a rachetei Delta IV) și SSME – Space Shuttle Main Engine. ” În 2004, în cadrul proiectului Constellatia inițiat de Admnistrația Bush și care urmărea întoarcerea astronauților americani pe Lună (proiect abandonat în 2010), am participat la dezvoltarea motorului J2X, o modernizare a unuia din motoarele principale, alături de F1, ale rachetei Apollo cu care s-a ajuns pe Luna în anul 1969.”

În 2011, începe să lucreze pentru Space X, corporația miliardarului Elon Musk. ”Am proiectat turbinele motoarelor Merlin 1D și Merlin VacD care operează în prezent pe racheta Falcon 9. De asemenea, am proiectat turbinele prototip ale motorului Raptor, în prezent încă în dezvoltare la Space X, care foloseste metanul drept combustibil și care este destinat viitoarelor misiuni spre Marte. ”

Din 2016, s-a reîntors la Rocketdyne, în prezent divizie a corporatiei Aerojet, ca leader al grupului de dezvoltare turbine, unde participă la diverse programe de dezvoltare a unor motoare racheta de tehnologie avansată, între altele modernizarea motoarelor fostei navete spațiale (SSME – devenit în prezent RS25) pentru racheta SLS.

Sursa foto: Arhiva personală Bogdan Marcu