Cultura la farfurie. Sendvișul - fast food avant la lettre

10 Septembrie 2025, 13:53
Adriana Sohodoleanu, istoric culinar și pasionată de gastronomia tradițională, a fost invitata Dariei Ghiu la emisiunea Orașul vorbește. Tema dialogului a fost una aparent simplă, dar încărcată de istorie și semnificații culturale: sendvișul. Cum a apărut, cum a evoluat și ce loc mai are astăzi în viața noastră de zi cu zi?
Numele său vine de la un aristocrat britanic din secolul al XVIII-lea, Lordul Sandwich, un pasionat jucător de cărți care nu voia să se ridice de la masă pentru a mânca. Soluția? Carne rece între două felii de pâine.
„Dacă numele pare destul de nou, secolul XVIII, conceptul e, de fapt, mult mai vechi.”
Adriana Sohodoleanu amintește că muncitorii și călătorii francezi mâncau încă din Evul Mediu carne între felii de pâine, iar în tradiția iudaică există referințe chiar din primul secol î.Hr. despre un fel de sendviș cu pâine azimă, ierburi și carne de miel.
Deși are o origine umilă, sendvișul s-a dovedit perfect adaptat schimbărilor sociale. Apariția sa este legată de muncă, de viața urbană și de faptul că oamenii nu mai aveau timp să se întoarcă acasă pentru masa de prânz. De la câmp la birou, sendvișul a devenit o soluție practică și mereu prezentă.
„Nu este ca și cum ai făcut mâncare, pentru că doar tai două felii și pui ceva între ele, deși, știm bine, el poate ajunge pe anumite culmi ale sofisticării. Însă, mie îmi place foarte mult ideea aceasta de formă de fast food, ‘avant la lettre’, pentru că are această legătură cu mobilitatea personală. E o mâncare perfect adaptată schimbărilor.”
Dacă odinioară pachețelul copiilor însemna invariabil un sendviș, astăzi cutiuțele pentru prânz sunt mult mai variate.
„Acum cutiuțele cu mâncare nu mai conțin sendviș. Pot avea jumătate de ou, diferite mâncărici, fructe, prăjiturică, un castravete sau un ardei. Este practic o masă ca la picnic.”
Această diversitate este privită ca un câștig, nu doar pentru gust, ci și pentru sănătate.
Sendvișul rămâne însă un preparat universal, care poate fi și simplu, și sofisticat.
De la clasicul sendviș cu castraveți și unt, servit la ceaiul de la ora cinci în Marea Britanie, la bagel-urile umplute care au cucerit Bucureștiul, la club sandwich-ul cu mai multe straturi sau la spectaculoasele smørrebrød daneze, opțiunile sunt aproape infinite.
Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.