Inițiativa pornește de la teoria haosului, aceasta știință a sistemelor dinamice neliniare ce este prezentă în imaginarul colectiv și înțeleasă de cele mai multe ori drept o teorie deterministă avand o logică bazată pe paradox și recursivitate. Haosul descrie structuri și principii complexe atât ale lumii naturale (ritmuri cardiace, designul interior al materiei, formarea norilor și valurilor etc.) cât și modele matematice care se referă la dinamica sistemelor iterative nelineare și care stau la baza reprezentărilor vizibile (grafica computerizată, imagine generativă, sunet generativ).

Deși descris adesea ca “aleatoriu” haosul se supune deci unor reguli matematice stricte care derivă din ecuații. Iar natura pare să aibă o tendință către ordine, fie că vorbim de populații de insecte pulsând vizual sau sonor la unison, de trilioane de atomi care emit fotoni cu aceeași frecvență, de celulele cardiace din inimile noastre sau de comportamente sociale de grup.

Teoria haosului are numeroase aplicații, cu care publicul larg este mai puțin familiarizat, aplicații ce stau la baza tehnologiilor cu care interacționăm în mod curent, a interfețelor dintre oameni și computer sau mediul digital. În acest context, artiștii Floriama Cândea, Claudia Chiriță și Cătălin Crețu, împreună cu programatorul Cristian Balaș și cercetătorii Marian Zamfirescu și Ionuț Andrei Relu, și-au propus să exploreze unele modele matematice ale sistemelor dinamice care stau la baza unor fenomene naturale, biologice și fizice și să creeze instalații artistice interactive bazate pe acestea. Instalațiile lor ghidează publicul într-un set de interacțiuni cu obiecte ce înglobează dispozitive electronice ce folosesc algoritmi de optimizare combinatorie menite să recreeze situații de sincronicitate..

Astfel publicul va produce prin prezența și interacțiunea cu instalațiile unele perturbări ale condițiilor inițiale ce determină schimbări în comportamentul lucrărilor de artă: sculpturi cinetice bazate pe inteligența unui roi hibrid de licurici, aplauze ritmice a căror sincronizare declanșează reacții vizuale, muzică compusă cu ajutorul comportamentului haotic al emisiei sistemelor laser, sunt cateva dintre direcțiile de cercetare artistică pe care aceștia ni le propun.

Vernisajul instalației Uncanny Order va avea loc pe 16 iunie la galeria MV Sci-Art Center din Timișoara și pe 6 iulie la galeria Mobius din București.

Mai multe detalii despre eveniment aici: Facebook | Instagram.

Asociația Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație culturală ce funcționează ca agregator al unei comunități mixte de profesioniști ai unor discipline diferite, de la artiști contemporani, cercetătorii științifici, specialiști în diverse tehnologii, uniți de pasiunea pentru practici interdisciplinare și pentru creativitatea pe care acestea o generează. Proiectele asociației vizează importanța practicilor colaborative, atât pentru stimularea creativității și dezvoltării personale, cât și pentru bunăstarea curentă și viitoare a societății.

Floriama Cândea cercetează utilizarea și potențialele căi de experimentare cu noi tipuri de medii, cum ar fi țesuturi și culturi biologice vii ca suport artistic (ex. kombucha) și tehnici fotografice alternative. În general, atât conceptele, cât și procesele sale de lucru utilizează estetica imaginilor științifice (scheme de clasificare vizuală, fotografii macro modificate) și a unor instrumente de cercetare științifică care pot fi convertite în practici artistice (decelularizare, materiale biocompatibile, procese chimice etc.).

Claudia Chiriță este lector și cercetător în logică matematică și inteligență artificială la Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea din București. În paralel cu activitatea universitară, lucrează ca ilustrator și grafician de mai bine de 15 ani, semnându-și lucrările folosind un heteronim. A locuit pentru un deceniu în Marea Britanie și s-a întors de curând în București. De atunci, a lucrat la o serie de proiecte multimedia care explorează legături între știință și artă pentru a discuta teme sociale precum securitatea și confidențialitatea, supravegherea digitală și colaborarea ad-hoc, pentru a examina relația cu patrimoniul socialist, sau pentru a repovesti viețile mărunte din antichitate.

Cătălin Creţu are o dublă formare - inginer în profilul electromecanic şi muzician. Are o creaţie bogată în care se regăsesc lucrări în diferite genuri, de la muzică de cameră, corală şi opusuri simfonice la muzică electronică, muzică asistată de calculator, instalații, lucrări multimedia interactive, etc. A publicat articole și studii de specialitate și este cercetător ştiinţific la Centrul de Muzică electroacustică şi Multimedia și cadru didactic asociat al Universității Naționale de Muzică din București, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și director executiv al Festivalului de Arte Noi InnerSound.

Uncanny Order este un proiect co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.