În perioada 1979 - 2019, în întreaga Europă a crescut numărul de ore de stres termic, arată rezultatele unui studiu coordonat de un grup de cercetători de la Institutul de Optoelectronică, INOE2000 de la Măgurele, intitulat ”41 de ani de bioclimatologie a stresului termic în Europa”.
Interviu cu dr.fiz Bogdan Antonescu, Laboratorul de Teledetecție al INOE 2000, Institutul Național de Optoelectronică de la Măgurele, coordonatorul studiului.

"Creșterea temperaturii medii globale va afecta în mod clar viața de zi cu zi. Deși există o serie de incertitudini în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice, în general se presupune că organismul uman va fi capabil să se adapteze la viitoarele schimbări ale temperaturii.

Impactul schimbărilor climatice poate fi analizat utilizând o serie de parametrii (sau indici) care cuantifica stresul termic. Un astfel de indice este UTCI (Universal Thermal Climate Index = Indicele Climatic Termic Universal) care include efectele termofiziologice asociate unui anumit climat.Astfel, UTCI include nu numai efectele asociate schimbărilor de temperatură, dar și efectele radiației solare, umidității și vântului pentru a cuantifica stresul termic la care este supus organismul uman.

Într-un studiul realizat recent de o echipă de cercetători din Departamentrul de Teledetecție din cadrul INOE2000, UTCI a fost folosit pentru a analiza distribuția stresului termic în Europa (i.e, zone cu stres termic cald și rece și zone fără stres termic) dar și pentru a
a înțelege cum s-a schimbat stesul termic între 1979-2019 în anumite regiuni și orașe din Europa." (Bogdan Antonescu)

Sursa foto Bogdan Antonescu

https://www.researchgate.net

Una dintre concluziile acestui studiu este că vara anului 2003 a fost cea mai căduroasă vară în Europa Centrală și de Vest, soldată cu peste 70.000 de victime. În Europa de sud-est, cea mai călduroasă vară a fost cea a anului 2007,  cu pierderi ce au depăsit 2 miliarde de Euro și cu 19.000 de spitalizări (din această cauză) doar in România.