„Depresia nu țipă, dar cere ajutor. Și uneori o face în tăcere” . Psihiatrul Lia Șchiopu despre semne, riscuri și urgențe

„La noi în țară încă există această stigmă de a merge la psihiatru”, spune Lia Șchiopu, medic primar psihiatru la Spitalul de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia" din Bcurești și psihiatru colaborator ALIAT pentru Sanatate Mintala . „În momentul în care ajungem la psihiatru, mulți cred că sunt etichetați ca fiind nebuni. Lucrurile nu stau așa în realitate.”

De aceea și ajungem târziu la specialist: pentru că încă ne temem de etichete. Pentru că nu luăm în serios primele semne. Pentru că ne imaginăm că depresia înseamnă doar tristețe, când, de fapt, ea poate ascunde idei suicidare, singurătate profundă și un dezechilibru chimic care nu se repară „cu voință”.

Depresia are forme, intensități și mecanisme diferite. Episoadele ușoare pot fi tratate eficient în terapie. Însă, pe măsură ce simptomele se agravează, devine nevoie de intervenție medicală.

Lia Șchiopu atrage atenția că formele severe ale depresiei includ adesea idei suicidare sau chiar planuri concrete „60% dintre pacienții cu depresie trec prin idei suicidare”. Șocant, dar asta este realitatea.

Ce înseamnă asta pentru cei din jur? O responsabilitate mare. Pentru că, deseori, persoanele cu risc crescut ascund aceste gânduri. „Ideația suicidară la o persoană foarte determinată este, în general, ascunsă.”

Cum arată, însă, de fapt, depresia? Tristețea este doar vârful aisbergului. Depresia înseamnă mult mai mult. „Trebuie să fie o tristețe de cel puțin două săptămâni, în care omul nu mai găsește nicio satisfacție în nimic. Noi numim asta anhedonie.” Insomnia nu doar însoțește depresia, ci o poate agrava: „Insomnia este un simptom al depresiei. Dacă există o insomnie anterioară, da, poate duce la agravarea stării.”

Un detaliu important surprins de Corina Negrea în discuție este că uneori depresia nu se vede atât de clar din exterior: oamenii pot funcționa social, pot merge la muncă, pot părea implicați, dar lipsa interesului și golul interior sunt constante definitorii.

Lia Șchiopu subliniază că în depresie trebuie să înțelegem contextul: „E foarte important să vedem dacă există factori declanșatori… pentru că altfel aceștia nu fac decât să întrețină sau să înrăutățească starea depresivă.”

Există depresii reactive – cele care apar în urma unui eveniment negativ (pierdere, divorț, traumă). În aceste situații, psihoterapia poate fi suficientă.
Dar când tristețea se intensifică, apare izolarea socială, iar pacientul simte că devine o povară, abordarea trebuie să fie pluridisciplinară.

Și, spune Lia Șchiopu, „cel mai indicat este să existe o colaborare: tratament psihiatric și ședințe de terapie.”

Ce se întâmplă, de fapt, în creier? De ce tratamentul medicamentos e uneori indispensabil? Pentru că depresia nu este doar o stare emoțională, ci și o realitate biologică. „Există un dezechilibru de serotonină, chiar dacă depresia a fost declanșată de un factor extern. În acest dezechilibru, e clar că trebuie să intervenim medicamentos.”

Cel mai important mesaj este, poate, acesta: „Ideile suicidare și tentativele suicidare reprezintă urgență psihiatrică. În aceste momente suntem obligați să sunăm la 112. (...) „În depresie, pacientul apelează la ajutor. Dar pentru cei care trăiesc singuri, trebuie să fim noi cei care văd semnele.”