Buletin cosmic

Rubrica realizată de Claudiu Tănăselia poate fi accesată și pe site-ul www.parsec.ro

Anul 2019 a început cu o serie de premiere și recorduri în domeniul explorării spațiale, așa că în prima ediție a Buletinului Cosmic din 2019 facem o scurtă și rapidă recapitulare, după care sperăm să revenim la cadența săptămânală cu care v-am obișnuit, la Radio România Cultural, în fiecare zi de miercuri, în cadrul emisiunii Știința în cuvinte potrivite.

• OSIRIS-REx a realizat în ultima zi a anului 2018 o performanță în premieră: a devenit sonda care a intrat pe cea mai joasă orbită în jurul unui corp ceresc: aceasta orbitează acum asteroidul Bennu la o altitudine care variază între 1.5 și 2 km. Pentru comparație, cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko, în jurul căreia a orbitat sonda europeană Rosetta între 2014 și 2016, este de 10 ori mai mare decât Bennu. Inserția orbitală a avut loc în 31 decembrie 2018, la ora 21:43, după ce propulsorul de la bordul sondei a fost pornit pentru 8 secunde, sonda aflându-se în vecinătatea asteroidului din 3 decembrie 2018. Din fericire, vecinătatea lui Bennu este curată, fără obiecte de mici dimensiuni care ar putut lovi sonda, după cum au anunțat cercetătorii NASA. OSIRIS-REx va rămâne mai mult de un an pe orbita lui Bennu, iar în iulie 2020 se va apropia de suprafața acestuia pentru a colecta câteva zeci de grame de probe de sol, pe care le va aduce pe Pământ, în septembrie 2023.
• La doar câteva ore distanță de performanța sondei OSIRIS-REx, sonda New Horizons (care în 14 iulie 2015 a survolat sistemul Pluto – Charon) a survolat cu succes obiectul din centura Kuiper 2014 MU69 (denumit și Ultima Thule, neoficial însă), în dimineața primei zile din 2019. După ce s-a apropiat până la 3500 km de ținta sa (cu o viteză relativă de 14 km/s), sonda a trimis câteva imagini și va continua să trimită date achiziționate în timpul survolului în lunile ce urmează. Trebuie să avem răbdare, New Horizons ne trimite datele cu o viteză de doar 500 biți/secundă și va avea nevoie de aproape doi ani pentru a transmite întregul set înregistrat în timpul survolului. Nu cred că mai trebuie să spun că 2014 MU69 Ultima Thule este cel mai îndepărtat și mai vechi obiect din sistemul solar survolat vreodată de o sondă pământeană. De fapt, după cum era de așteptat în urma unei campanii de observare efectuate cu telescoapele de la sol în urmă cu câteva luni, obiectul este format din două obiecte diferite care în trecut s-au ciocnit unul de altul și au rămas în contact unul cu celălalt.
• O altă premieră a venit de pe fața nevăzută a Lunii, unde China a reușit în data de 3 ianuarie, la ora 04:26, să aselenizeze cu succes sonda Chang’e-4, în craterul Von Karman (177.6°E, 45.5°S)! Confirmarea oficială a succesului aselenizării a întârziat câteva ore, după cum ne-a obișnuit agenția spațială chineză. La doar câteva ore după aselenizare, a avut loc și activarea roverului Yutu-2 (Iepurele de Jad). Este pentru prima dată când o sondă reușește să ajungă pe fața nevăzută a Lunii. Sonda Chang’e-4, cu o masă de 1200 kilograme, a fost lansată în 7 decembrie 2018 de o rachetă Changzheng-3B și a ajuns pe orbita Lunii cinci zile mai târziu. Comunicațiile cu Pământul sunt posibile datorită unui satelit-releu lansat în 20 mai 2018 și poziționat în punctul Lagrange L2 Pământ-Lună (la 1.5 milioane km depărtare de Pământ, deci dincolo de orbita Lunii), de unde preia transmisiunile sondei Chang’e-4 și le transferă spre Pământ.

• O rachetă Falcon 9, folosită pentru a doua oară, a lansat ultimii 10 sateliți ai constelației Iridium-NEXT, vineri la ora 17:31, de la baza aeriană Vandenberg din California. Prima treaptă a fost recuperată, după cum ne-a obișnuit compania lui Elon Musk, pe barja Just Read the Instructions din Oceanul Pacific. După ce compania Iridium, care promitea telecomunicații cu acoperire globală, a falimentat în 1999, noua conducere a reușit o restructureze și să lanseze o nouă constelație de 75 de sateliți de telecomunicație care în prezent acoperă întreaga suprafață a Pământului, oferind caracteristici tehnice superioare rețelei inițiale la prețuri competitive de această dată. Din cei 75 de sateliți lansați, 66 vor fi activi pentru o constelație funcțională iar 9 sunt păstrați ca rezerve.
• Și tot SpaceX a adus luni dimineața acasă capsula Dragon CRS-16, care a andocat cu Stația Spațială Internațională în decembrie 2018. În cursul nopții de duminică spre luni, după încheierea misiunii pe orbită, capsula s-a desprins de stația spațială și a revenit pe Pământ, încărcată cu peste 1.5 tone de experimente științifice, Dragon fiind deocamdată singura variantă prin care NASA poate să aducă cargo de pe ISS pe Pământ. Misiunea CRS-16 a fost al doilea zbor în spațiu pentru această capsulă Dragon iar în aproximativ o lună este programat un zbor test al noii capsulei Dragon-2, care în câteva luni urmează să lanseze primii astronauți în spațiu, din Statele Unite, după retragerea din uz a navetelor spațiale din 2011.

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță