Anatomia Ecologică a Plantelor - ”prima carte de sinteză care abordează anatomia ecologică într-un mod integrat într-o singură lucrare”

În această formă, și la cum am proiectat și am urmărit foarte clar viziunea și ideea cărții, putem considera ca fiind practic primul tratat de anatomie ecologică de pe piață (...)Nu a mai existat până acum o carte de sinteză care să abordeze anatomia ecologică într-un mod integrat, într-o singură lucrare. Altfel spus, orice cititor, indiferent de background-ul lui, găsește aici baza de plecare, fundamentul pentru viitoare discuții, pentru viitoare documentări și așa mai departe,spune, în interviul acordat pentru Știința 360, dr.biologie Marius-Nicușor Grigore, redactor doctor în cadrul Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza ” din Iași și cadru didactic asociat al Școlii Doctorale de Biologie și al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), autorul volumului „Anatomia ecologică a plantelor”, publicat recent la Editura Springer (https://link.springer.com/book/10.1007/978-3-032-01332-3#toc).

Această carte, practic, este o carte de sinteză care abordează laolaltă majoritatea grupelor ecologice de plante.Deci avem o sursă de informații, avem un corpus de informații într-o singură lucrare monografică, o lucrare de sinteză care sub această formă nu a existat până acum.”

Cartea descrie modul în care plantele își modifică structura internă pentru a supraviețui în cele mai dificile medii – de la mlaștini acide și soluri sărate și până la regiuni aride și păduri tropicale.

Anatomia ecologică nu este doar o ramură a botanicii, ci un mod de a înțelege cum mediul modelează viața. Structura unei plante reflectă întotdeauna condițiile în care trăiește, explică autorul.

Studiile sale arată că plantele dezvoltă adevărate „strategii de supraviețuire”. Cele acvatice, de exemplu, formează țesuturi pline cu aer care le ajută să respire sub apă, în timp ce speciile din deșert își transformă frunzele în spini pentru a reduce pierderea de apă. Plantele din solurile sărate – halofitele – au adaptări unice care le permit să trăiască acolo unde alte organisme vegetale nu rezistă.

Profesorul Grigore atrage atenția că în contextul schimbărilor climatice, studiul acestor plante devine crucial: „Halofitele pot fi cheia pentru reabilitarea terenurilor afectate de salinitate și pentru dezvoltarea unei agriculturi sustenabile.”

În lucrarea sa, autorul propune o clasificare ecologică a plantelor – hidrofite, helofite, xerofite, epifite – oferind o perspectivă integrată asupra relației dintre anatomie și mediu. Epifitele, de pildă, sunt plante care trăiesc pe alte plante, dar nu le parazitează; ele își extrag apa direct din atmosferă, folosind un țesut special.

„Fiecare plantă spune o poveste despre adaptare. Iar această poveste este, de fapt, povestea supraviețuirii vieții pe Pământ”, conchide profesorul Marius-Nicușor Grigore.

https://www.researchgate.net/profile/Marius_Grigore

‪Marius-Nicusor Grigore‬ - ‪Google Academic‬

Please visit and download my books: marius nicusor grigore books - Căutare Google

https://www.mdpi.com/books/book/6727

Elemente de anatomie, fiziologie și genetică umană - Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Visit my Springer books:

Halophytes: An Integrative Anatomical Study

Anatomical Adaptations of Halophytes. A Review of Classic Literature and Recent Findings

Handbook of Halophytes | SpringerLink

Sustainable Utilisation and Bioengineering of Halophytes | SpringerLink Plant Ecological Anatomy | SpringerLink