Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl www.parsec.ro și pagina fe facebook parsec.ro

• Prototipul Starship SN1 al companiei SpaceX, care se pregătea pentru un zbor la o altitudine de 20 km în următoarele luni, a fost distrus vineri, 28 februarie, în urma unei explozii din timpul unui test de presurizare cu azot. Standul de test de la Boca Chica, din sudul statului Texas, unde se desfășura testul, a fost și el serios avariat. Este al doilea eșec de acest fel, după ce compania lui Elon Musk a pierdut în noiembrie anul trecut prototipul Starship Mk1, tot în urma unui test de presurizare. Starship urmează să fie treapta superioară a rachetei BFR, care urmează să fie asamblată și pregătită pentru primul său zbor orbital cândva la finalul acestui an. SpaceX lucrează în prezent la prototipul Starship SN2, care se află tot în Texas și a fost construit aproape în paralel cu Starship SN1. În viitor, pentru a evita astfel de accidente, SpaceX va schimba modul de sudură al componentelor rezervoarelor care alcătuiesc aceste trepte secundare și Elon Musk a declarat că eșecurile sunt o parte esențială din dezvoltarea noii rachete, care, dacă va deveni operațională la parametri promiși de SpaceX, va revoluționa zborurile orbitale.

• Agenția spațială rusă a declarat că testele pentru propulsia viitoarei sonde ExoMars II s-au încheiat fără probleme săptămâna trecută, însă lansarea la timp a misiunii europene depinde de încă un test crucial al parașutelor hipersonice, test programat pentru finalul acestei luni. Landerul Schiparelli s-a prăbușit pe suprafața marțiană în 2017, datorită unor probleme din timpul manevrelor de frânare și coborâre, iar unele teste ale viitoarelor parașute care vor fi folosite în misiunea ExoMars II au cauzat îngrijorări. ExoMars II, care conține un rover european denumit Rosalinda Franklin și o platformă staționară rusă denumită Kazachok, urmează să fie lansat în acestă vară sau, dacă nu este posibil, abia peste doi ani, când Pământul și Marte se aliniează din nou pentru a permite acest lucru. Însă atunci s-ar putea să fie prea târziu pentru ca sonda TGO, ajunsă pe orbita lui Marte în 2017 odată cu Schiparelli, să mai fie parte a misiunii și să funcționeze ca un releu, așa cum era planul inițial, pentru că rezervele sale de combustibil vor ajunge la final.

• Compania americană Astra a ratat premiul de 12 milioane de dolari oferit de Agenția pentru Apărare și Proiecte de Cercetare Avansate din SUA (celebra DARPA), după ce lansarea de luni, 2 martie, a rachetei Astra Rocket 3.0 a fost amânată din cauza unor probleme tehnice, cu doar 53 de secunde înainte de pornirea motoarelor. Astra a fost singura companie rămasă în acestă competiție, care și-a propus să premieze o rachetă care dovedește că poate lansa rapid încărcături de mici dimensiuni pe orbită. Dacă Astra ar fi lansat luni racheta ar fi primit 2 milioane de dolari, iar dacă reușea o nouă lansare pe durata lunii martie, ar mai fi primit încă 10 milioane de dolari. Reprezentații companiei americane au declarat că vor continua să încerce să lanseze racheta în perioada următoare, după ce problema tehnică va fi remediată și după ce își vor reînnoi licența pentru lansare orbitală, care acum are loc în afara competiției DARPA. Astra concurează în principal cu racheta Electron a companiei Rocket Lab (care a reușit deja 10 lansări), oferind costuri reduse pentru încărcături orbitale de mici dimensiuni: maxim 150 kilograme pe orbită terestră joasă.

• NASA a anunțat săptămâna trecută că a decis să folosească o rachetă Falcon Heavy a companiei SpaceX pentru lansarea sondei Psyche în iulie 2022. Aceasta se va îndrepta spre asteroidul cu același nume, aflat undeva între Marte și Jupiter, inserția orbitală fiind planificată pentru 2026. Falcon Heavy este în prezent cea mai puternică rachetă activă, fiind vorba practic despre o rachetă Falcon 9 dotată cu două boostere suplimentare care sunt de fapt trepte primare Falcon 9. Falcon Heavy a avut trei zboruri până acum, toate reușite, alte trei fiind programate până la debutul misiunii Psyche, următoarea chiar în acest an, când va avea loc lansarea unui satelit de telecomunicații al forțelor aeriene americane.

Figure 1: Prototipul Starship, parte a viitoarei rachete BFR (sursa foto: SpaceX)

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță