Buletin Cosmic nr. 73

• 29 April 2020

Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl www.parsec.ro/bul/073 și pagina fe facebook https://www.facebook.com/parsec.ro

Lansări orbitale

Sâmbătă dimineața, la ora 04:51 ora României, o navă cargo Progress MS-14 a ajuns pe orbită1, după ce a fost lansată de o rachetă Soyuz-2.1a de la Baikonur, Kazahstan. Într-un gest rar al agenției spațiale ruse, racheta a fost botezată “Victory Rocket”, lansarea ei având loc la câteva zile după Ziua Victoriei sărbătorită la Moscova. La doar 3 ore și 21 de minute după lansare (și doar 2 orbite parcurse în jurul Pământului), nava Progress MS-14 a andocat cu modulul Zvezda al ISS la ora 08:12, ora României2. Progress MS-14 a transportat pe ISS 700 de kilograme de combustibil, 1350 de kilograme de provizii pentru echipaj și echipamente științifice, 429 de litri de apă și 46 kilograme de aer. Treapta superioară a rachetei lansatoare Soyuz-2.1a a revenit în atmosferă, putând fi observată deasupra regiunei spaniole Coruña, marți dimineață la ora 7:45 ora României3.

Alte evenimente

Un nou test al unui prototip Starship a avut loc la sediul SpaceX din Boca Chica, Texas. De acestă dată, vehiculul SN4 a trecut cu brio testul de presurizare4, după ce trei vehiculele precedente au explodat în diverse etape ale testării. Testul de luni a însemnat presurizarea rezervorului intern până al 4.9 bari5, o presiune inferioară celei necesare pentru un zbor orbital (6 bari), dar a fost vorba de un prim test al acestui vehicul nou, care incorporează o serie de modificări realizate după problemele versiunilor anterioare. În urmatoarele zile, SN4 va primi un motor Raptor pentru un test static, urmând ca în viitor, versiunea SN5 va primi trei astfel de motoare, care urmează să fie folosite pentru zboruri atmosferice.

Misiunea chineză care va pleca spre Marte în această vară (cândva în luna iulie, cu ajutorul unei rachete Changzheng-5) a fost recent denumită Tianwen-16. Numele roverului marțian nu a fost încă făcut public, urmează să fie anunțat de agenția spațială chineză în viitorul apropiat. Tianwen înseamnă “întrebări cerești” și este titlul unui poem scris de Qu Yuan, în China antică (340 – 278 îen). Agenția spațială chineză a declarat că intenționează să folosească numele Tianwen și pentru următoarele misiuni interplanetare chinezești.

Roscosmos, agenția spațială rusă, a dat recent mai multe detalii cu privire la următoarea misiune selenară Luna-25. Bineînțeles fără echipaj la bord, aceasta va consta dintr-un lander care va ajunge la Polul Sud selenar în octombrie 20217, cu ajutorul unei rachete Soyuz-2.1a, ajutată de treapta superioară Fregat. La 10 zile după lansare, landerul va ajunge pe suprafața Lunii, unde își va începe misiunea științifică. Rusia nu a mai ajuns pe Lună din 1976, când Luna-24 devenea prima misiune selenară automatizată care a adus pe Pământ 170 de grame de sol lunar.

Compania rusă care a achiziționat recent platforma maritimă SeaLaunch a declarat că a început procedurile pentru faliment8. Asta după ce platforma a fost mutată în ultimele săptămâni din largul coastei de vest a Statelor Unite până la Vladivostok, în încercarea de a resuscita operațiunile de lansări orbitale de pe platforma maritimă. Între 1999 și 2014 au fost 36 de lansări ale rachetei ucrainiene Zenit, din care 4 s-au încheiat cu un eșec, platforma permițând astfel rachetei să fie lansată din apropierea ecuatorului, profitând la maximum de viteza de rotație a Pământului în jurul axei și aducând astfel un plus de performanță. În iunie 2019, racheta Changzheng-11 devenea prima rachetă din China care era lansată de pe o platformă maritimă proprie, plasată în Marea Galbenă, o a doua astfel de platofrmă folosită pentru lansări orbitale și aparent singura operațională în prezent.

Avem și vești bune, pentru că Arianespace va începe din iunie să reia lansările orbitale suspendate din cauza actualei pandemii: astfel, la mijlocul lunii iunie este programat un zbor al unei rachete Vega, primul după eșecul din iulie anul trecut al acestui lansator de calibru ușor, în timp ce următoarea lansare Ariane 5 este programată pentru finalul lunii iulie9. Vega va urca pe orbită 50 de sateliți de mici dimensiuni, în timp ce Ariane 5 va lansa spre orbită geostaționară doi sateliți de telecomunicații, pentru companiile Intelsat și B-SAT.

Figure 1: Racheta Soyuz-2.1a, înaintea lansării navei cargo Progress MS-14 spre Stația Spațială Internațională. Sursa foto: NASA

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia www.parsec.ro și coordonată de Mihaela Ghiță