Bultein cosmic

Rubrica realizată de Claudiu Tănăselia poate fi accesată și pe site-ul www.parsec.ro

• Vineri, 1 februarie, se împlinesc 16 de când naveta spațială Columbia se dezintegra deasupra Statelor Unite, la revenirea prin atmosferă după încheierea misiunii STS-107, datorită unei avarii a sistemului de protecție termică, avarie produsă în timpul lansării dar nedetectată la timp. Cei 7 astronauți de la bord și-au pierdut viața și această tragedie a dus la grăbirea retragerii din uz a navetelor spațiale, considerate nesigure. De fapt, NASA se află la finalul unei perioade de comemorare a astronauților pierduți, pentru că în 27 ianuarie s-au împlinit 52 de ani de la incendiul care a dus la pierderea echipajului misiunii Apollo 1, într-un test premergător lansării, efectuat la sol, iar în 28 ianuarie s-au împlinit 33 de ani de la pierderea echipajului misiunii STS-51-L, când naveta Challenger s-a dezintegrat la 73 de secunde după lansare.

• Vineri s-au împlinit 15 ani de când roverul american Opportunity a ajuns pe Marte, dar, din păcate, ultimul semnal radio primit de la Opportunity a fost în 10 iunie 2018. Furtuna care a curpins întreaga planetă Marte a ridicat în atmosferă cantități impresionante de praf, care au blocat astfel lumina solară să încarce acumulatorul roverului. Cu fiecare zi care trece, șansele ca Opportunity să redevină activ scad, deși echipele de ingineri de la sol continuă să-i trimită comenzi prin rețeaua Deep Space Network, în speranța că poate roverul mai are resurse să răspundă. În cei 15 ani petrecuți pe Marte, Opportunity a parcurs 45.16 kilometri, mai mult decât oricare alt rover trimis pe vreun corp ceresc (pe locul doi se află Lunokhod 2 care în 1973 a parcurs 39 de kilometri pe Lună). Spirit, roverul geamăn, a ajuns pe pe Marte cu 21 de zile mai devreme, în 4 ianuarie 2004, dar a încetat să mai trimită semnale pe Pământ în 22 martie 2010, după ce a rămas blocat în nisipul marțian într-o poziție care nu-i permite să-și încarce optim acumulatorul de la bord. Curiosity, roverul care a ajuns pe Marte în 6 august 2012 continuă să fie funcțional, acesta nefiind afectat de furtunile marțiene pentru că nu depinde de lumina soarelui pentru energie, având la bord un generator termoelectric cu plutoniu.

• Nava cargo Progress MS-09 s-a desprins vineri la ora 14:55 de modulul Pirs a Stației Spațiale Internaționale și a plonjat în Oceanul Pacific patru ore mai târziu. Progress MS-09 a fost lansată în 9 iulie 2018 și a transportat pe stația spațială peste 2.5 tone de provizii și echipamente științifice, fiind principalul mijloc de aprovizionare al avanpostului orbital, alături de capsula japoneză HTV (lansată însă destul de rar) și capsulele americane Dragon și Cygnus. După plecarea Progress MS-09, la stația spațială au rămas atașate capsula Cygnus-10 (lansată în 15 noiembrie 2018), Progress MS-10 (lansată în 16 noiembrie 2018) și Soyuz MS-11 (lansată în 3 decembrie 2018).

• India a lansat joi prima rachetă din 2019, având la bord un satelit militar, Microsat-R, cu o masă de peste 700 kilograme. Racheta PSLV (Polar Satellite Launch Vehicle) a zburat pentru prima dată în configurația PSLV-DL, care presupune două boostere auxiliare, folosite în momentul lansării. A fost al 45-lea zbor pentru racheta indiană PSLV, care mai are programate încă alte 3 lansări pentru acest an.

• Săptămâna trecută compania Blue Origin a reușit al zecelea zbor test la vehiculului suborbital New Shepard, care își propune să transporte 6 turiști în spațiu (adică la peste 100 km altitudine, dar nu pe orbită) la finalul acestui an contra sumei de aproximativ $300,000. New Shepard este un vehicul reutilizabil, compus dintr-o rachetă propulsată de un motor BE-3 și o capsulă care odată ajunsă la altitudinea maximă, revine pe Pământ folosind un sistem de parașute, în timp ce racheta revine controlat pe rampa de lansare. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, o rachetă Falcon 9 (de la SpaceX) care revine la sol după o lansare orbitală are o înălțime e 70 de metri și este propulsată de 9 motoare Merlin, în timp ce New Shepard are o înălțime de 18 metri și folosește un singur motor BE-3 de putere net inferioară.

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță