Cercetarea din România, între subfinanțare și potențial nevalorificat
04 Februarie 2025, 15:40
Cercetarea românească se află într-un impas major, afectată de subfinanțare, birocrație și lipsa unei strategii coerente.
Cu toate acestea, cercetătorii din România au demonstrat de nenumărate ori că au potențialul de a excela la nivel internațional.
Un ghid de bune practici (https://bit.ly/3CmYfJy) realizat de Social Innovation Solutions, în colaborare cu Cancelaria Prim-Ministrului României și Smart Innovation Norway și lansat recent, scoate în evidență principalele probleme ale domeniului și propune soluții inspirate din modelul norvegian.
Una dintre principalele concluzii ale ghidului Climate Paths este că, în România, cercetarea suferă de o subfinanțare cronică și de o fragmentare a resurselor. Spre deosebire de Norvegia, unde există o agenție unică ce administrează finanțarea proiecteleor de cercetare pentru toate ministerele, în România, fiecare instituție gestionează separat proiectele de cercetare, ceea ce duce la o lipsă de coerență și la o competiție internă nesănătoasă între cercetători.
”În Norvegia, Consiliul Norvegian pentru Cercetare administrează 6 miliarde de euro pe an, adică 2,04% din PIB. În România, procentul este de doar 0,1%, ceea ce explică multe dintre problemele cu care ne confruntăm”, explică Mihaela Doni, Dr. chimie, directorul general al Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie - INCDCP-ICECHIM (https://
Un alt aspect crucial subliniat în ghid este necesitatea unei colaborări mai strânse între cercetare și mediul privat. În prezent, astfel de parteneriate sunt rare și dificile, din cauza unui cadru legislativ rigid și a lipsei de stimulente financiare. Roxana Cojocaru subliniază că un prim pas în direcția schimbării este crearea unui dialog real între cercetători, autorități și mediul de afaceri: ”Este o acțiune punctuală pe care oricine, indiferent de domeniul din care face parte, poate să o facă. Dacă lucrezi în mediul privat, adaugă autoritate publică. Dacă lucrezi în societatea civilă, adu un tânăr la masă, adu cercetătorii la masă. Doar prin colaborare putem avea un impact real”.
Vizita delegației de cercetători români la Oslo, în Norvegia (9-12 decembrie 2024), parte a proiectului Climate Paths a oferit perspective valoroase asupra modului în care cercetarea poate fi eficient gestionată.
Expertul în hidroenergie Sebastian Muntean oferă o perspectivă valoroasă asupra diferențelor dintre sistemul norvegian de cercetare și cel românesc, evidențiind atât obstacolele, cât și soluțiile pentru un viitor mai inovator. Norvegia a reușit să creeze un sistem eficient de colaborare între universități și industrie. Un exemplu de succes este Sintep, un mecanism care facilitează transferul de cunoștințe din cercetare către sectorul privat. „Trebuie să dezvoltăm și noi astfel de mecanisme pentru a valorifica inovațiile locale”, explică Sebastian Muntean.
Unul dintre cele mai mari riscuri pentru cercetarea românească este plecarea tinerilor talentați în străinătate. „Fără finanțare stabilă, generația tânără este cea mai afectată”, avertizează Sebastian Muntean. Acest exod nu doar că privează România de forță de muncă calificată, dar afectează și viitorul întregului ecosistem de cercetare.
“Tinerii sunt cei mai vulnerabili, dar determină o vulnerabilitate a întregului ecosistem de cercetare, de fapt aici e problema. Trebuie să avem grijă de ei din mai multe perspective. Ei sunt cercetătorii experimentați de mâine și se pare că nu prea o să îi avem.”, spune și Mihaela Doni.
Pe larg despre acest subiect - la Știința 360, realizatoare Corina Negrea.
