Constantin Damov:  La indicele de circularitate al economiei, România este undeva sub 2% (...) Media europeană este undeva 13-14%, iar campioni sunt cei din Olanda, cu 33-35%

România, în schimb, are șanse foarte mari să crească rapid nivelul de circularitate. Una dintre problemele noastre este că majoritatea materialelor reciclate de la noi le exportăm ca materii prime și ajung în țările din vest, care fac produsele complexe și ei înregistrează circularitatea, spune Constantin Damov, Președintele CERC - Coaliția pentru Economic Circulară în interviul acordat pentru Știința 360, după încheierea conferinței cu tema ”Plasticul, între criză și oportunitate. România și Europa la răscruce”, conferință organizată ieri, 28 octombrie a.c., la Hotelul JW Marriott București (https://economiecirculara.eu/evenimente/plastic-between-crisis-and-opportunity-romania-and-europe-at-a-crossroads/).

Avem o criză (a plasticului, n.r.) creată de faptul că suntem cel mai progresist loc de pe planetă, Europa. Și fără a ne proteja, astăzi vedem o piață care este invadată de materiale reciclate, plastic reciclat în țări care nu au nici o ambiție la ei acasă.Și singura piață în care pot veni este Europa. Deși ar trebui să lucrăm mai mult la nivel de Comisie (Europeană, n.r), să avem un cadru legislativ minimal pentru a avea o concurență egală, mai spune Constantin Damov. Trebuie lucrat la zona concurențială, nu la penalități și ținte, nu e suficient ce avem acum (...).Astăzi avem o circularitate, aș zice, cu rază lungă de acțiune, adică începem să reciclăm plasticul în China și venim pentru a-l îngloba în produse noi, adică de a-l circulariza în Europa.Nu cred că este sustenabil, și cred că amprenta de bioxid de carbon care stă în spatele celor 10-12 mii de kilometri, anihilează cumva chiar ideea de reciclare.

Cât privește oportunitățile, acestea apar din faptul că, până la urmă, dacă ne uităm, plasticul reprezintă o amenințare pentru sănătate, el umple cel mai repede gropile, arde cel mai furtunos în groapa de gunoi, deci avem un cost secundar pe care nu îl măsoară nimeni, în costul de mediu pe care noi, de fapt, îl plătim într-o formă de ”cost social”. Aici trebuie să analizăm foarte bine, dacă mai avem spații, dacă ne interesează și să luăm o decizie finală să știm care direcție o va lua plasticul.Îl vom recicla în buclă închisă să facem alte produse? Dacă nu, eleste petrol, este un bun combustibil și putem să-l folosim pentru a produce energie, la ceva plasticul trebuie să fie folosit.Preferăm varianta 1, aceea de reciclare și de păstrare, ca material, nu ardere a lui, mai spune Constantin Damov.