Etica științei – 28 octombrie: Când stresul lasă urme pe RMN – efectul nevăzut al pandemiei

În rubrica de etica științei din această săptămână vă propunem o incursiune într-o descoperire științifică ce pare desprinsă dintr-un roman științifico-fantastic, dar este cât se poate de reală. Un studiu recent arată că pandemia de COVID-19 ar fi accelerat procesul de îmbătrânire a creierului modificări structurale fiind vizibile în imagistica cerebrală (RMN).

Cercetătorii de la Universitatea din Nottingham au analizat scanări RMN pentru a estima „vârsta creierului” și au descoperit că, în medie, creierele scanate după pandemie păreau mai „bătrâne” decât ar fi fost de așteptat. Efectul s-a dovedit mai pronunțat la bărbați, la vârstnici și la persoanele din medii socio-economice vulnerabile, arătând că tocmai cei mai expuși la stres au suferit cel mai mult. Deși declinul cognitiv semnificativ a apărut mai ales la cei infectați, schimbările structurale pe RMN s-au observat și la persoanele care nu fuseseră bolnave.

Această descoperire deschide întrebări etice majore legate de inegalitățile sociale și de riscul de stigmatizare. Totuși, nu este vorba de un verdict final, ci de un apel la acțiune: să construim comunități mai reziliente și să recunoaștem că sănătatea mintală depinde de contextul social și emoțional.

Rubrica de Etica Științei , difuzată în fiecare zi de marți în cadrul emisiunii Știința 360, este realizată de Cornel-Florin Moraru, conferențiar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în filosofie și arte vizuale.