Costin Militaru: „În momentul în care devenim dependenți de substanță, drogul parcă se ”joacă” cu un joystick cu noi și ne apasă butoanele astfel încât să ne ducem către zonele respective”

Dr. Costin Militaru, invitat astăzi la Știința 360, lucrează cu persoanele consumatoare de droguri încă din anii 2000:

„Eu sunt un om care e destul de conectat la povestea consumului de droguri (...) Acum douăzeci de ani, norocul - acum, dacă dau timpul înapoi, pot să zic ”norocul” - m-a făcut să mă întâlnesc cu programele de Harm Reduction pe care (...) Asociația Română Anti-SIDA a încercat să le deruleze la începutul anilor 2000. (...) Nu aveam la vremea respectivă nici cea mai vagă idee ce înseamnă consumul de droguri. Văzusem ceva intoxicații cu substanțe pe la cursurile de toxicologie, dar nu aveam nicio idee ce înseamnă consumul de droguri.

Și m-a lovit la propriu, era o altă lume.(...) Am văzut realitatea și m-am întrebat de ce eu nu sunt acolo, în partea cealaltă a lucrurilor...În partea cealaltă, adică să fiu consumator”.

În anii 2000, România nu mai era doar o țară de tranzit, iar schimbarea dramatică ”s-a făcut în momentul în care s-a schimbat substanța consumată”, mai spune Dr. Costin Militaru.

„În momentul în care au apărut celebrele etnobotanice, celebra ”sare de baie” (...) a fost o perioadă în care mă rugam la propriu de pacienții, de consumatorii de heroină injectabilă, mă rugam la propriu să se întoarcă la consumul de heroină ca să putem să lucrăm cu ei. (...) Faptul că nu există acces la seringi e un lucru foarte grav, ar trebui să existe programe suportate de statul român, pentru că accesul la seringi înseamnă prevenție inclusiv în transmiterea unor boli, cum e hepatita C (...) care are o transmitere foarte rapidă.

Dacă la HIV avem nevoie de o cantitate mai mare de sânge și cumva să trebuiască vreo 2-3 injectări, poate chiar și mai multe cu aceea seringă de la o persoană seropozitivă, la hepatita C de obicei dacă ai luat o seringă de la un utilizator care e un purtător de virus C, l-ai cam luat. Și undeva cred că peste 90% din utilizatorii de droguri injectabile din România sunt purtători de virus C”.

Deci, reducerea riscurilor consumului de droguri sub orice formă este absolut esențială. Pentru că plecăm de la ideea că nu poți renunța la droguri doar dacă vrei. ”Poate nici nu mai poți să vrei când devii dependent. În momentul în care devenim dependenți de substanță, parcă drogul se ”joacă” cu un joystick cu noi și ne apasă butoanele astfel încât să ne ducem către zonele respective. Deci, ”voința” e ceva ce n-ar trebui să existe în discuție”, mai spune medicul Costin Militaru.

Și exact despre reducerea riscurilor asociate consumului de droguri este vorba și în proiectul “NextGen Harm Reduction: Tackling the Challenge of Emerging Psychoactive Drugs”, proiect finanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului Erasmus+ (1 octombrie 2024 – 30 septembrie 2026) și implementat de ARAS –Asociația Română Anti- SIDA (România) în parteneriat cu alte trei ONG-uri din Serbia, Macedonia si Portugalia (https://arasnet.ro/nextgen-harm-reduction-tackling-the-challenge-of-emerging-psychoactive-drugs/).

Ce își propune acest proiect a explicat, la Știința 360, Liana Velica, coordonatoarea proiectului - interviul în emisiunea Știința 360 de astăzi.

Medicul Costin Militaru este și un fervent susținător al utilizării canabisului medicinal în tratamente, ”o terapie destul de banală ca intervenție”, dar care ”devine foarte complicată din perspectiva administrării.”

Asta și pentru că în România, folosirea canabisului în scopuri medicale încă mai așteaptă votul favorabil al Parlamentului României. De ce e complicat din punct de vedere legislativ?

Explică medicul Costin Militaru: „Canabisul are unul din componente, tetrahidrocanabinolul, (THC, n.r.) care este o substanță psihoactivă și care din păcate se găsește în tabelul 1 al substanțelor ilegale, tabelul 1 care spune că vorbim despre substanțe care nu au implicare în medicină. Și în momentul de față în România se lucrează cu canabis în terapii, cu canabis medical fără acest THC, fără acest component psihoactiv.(....) Și cred că primul pas pe care ar trebui, am încercat să-l fac ,dar pare destul de complicat, ar fi să scoatem acest THC din tabelul 1, lucru care s-a întâmplat la nivel mondial în 2020.

Organizația Mondială a Sănătății a scos canabisul în totalitate...era băgat în tabelul de ”droguri rele” la nivel mondial. Deci sunt niște pași, dar încă în legislația românească el a rămas acolo, așa că acum lucrăm cu acest extract de cannabis care nu are substanța psihoactivă (care e incriminată de legea românescă)”.