Ascultă Radio România Cultural Live

CU ”DRAGOSTEA” LA PSIHOLOG - Când mintea alege să ne mintă

20 Februarie 2019, 06:43


Există momente în viată noastră când alegem, mai mult sau mai puțin conștient, ca „strategii” de trecere peste propriile momente de slăbiciune, acele variante care ne umplu de negativism și ne „anxietează”. De unde vin și de ce ne sunt atât de confortabile? Care este motivul pentru care ne simțim bine folosindu-le și suntem convinși de valabilitatea lor?. Răspunsul este undeva ascuns în fiecare dintre noi și în propria istorie personală .

Ceea ce putem să afirmăm este că acestea sunt momentele când mintea alege să ne mintă! ”Momentele” se numesc în psihologie „distorsiuni cognitive” și sunt definite ca modalități prin care mintea noastră reușește să ne convingă de veridicitatea a ceva ce este fals. Dintr-o perspectivă antropologică, distorsiunile cognitive au fost prezentate ca strategii cognitive profund implicate în asigurarea supraviețuirii individului și a speciei. Având un rol adaptativ în trecut, distorsiunile cognitive au un puternic caracter disfuncțional și dezadaptativ în prezent, determinând reacții și comportamente fără legătură cu realitatea. Sunt prezente la majoritatea dintre noi și fiecare, dacă ar fi să ne acordăm un pic mai multă atenție, vom descoperi că le folosim frecvent – că le manifestăm fără a avea putere de „cenzură”.

Ne vom opri astăzi la câteva dintre acestea și începem cu ceea ce numim (științific) „Gândirea dihotomică”. Aceasta face referire la momentele când noi (sau persoana de lângă noi) gândim în termeni extremi („extremiști” – îmi place adesea să spun), de tipul „alb sau negru”; „totul sau nimic”, fără să avem capacitatea să identificăm ”nuanțele” de gri. Uităm că există medierea solicitărilor sau înțelegerea realității imediate și ne grăbim să apelăm la ceea ce ne este familiar – la distorsiunea cognitiva învățată poate din familie - fără a ne acorda timp pentru a identifica o soluție sau o strategie rațională, alternativă.

De exemplu: „Dacă nu fac totul perfect... nu sunt bun/ă de nimic”.....Întrebarea asociată ar putea fi: Chiar este necesar să fac totul perfect? Chiar nu sunt bun/bună de nimic?...

Răspunsul vine singur – vă garantez.

„Supra generalizarea”este una dintre cele mai utilizate „minciuni” și presupune „extinderea” excesivă a unui eveniment negativ, singular, către oricare alte evenimente cu conotații similare din viața noastră fără a apela la procesul de raționalizare. Acest mod de funcționare conduce la un model repetitiv de gândire negativă care uneori ne place tocmai prin faptul că ne permite să funcționam în credințele noastre fără a întreprinde măsuri pentru o eventuală SCHIMBARE care de altfel ar presupune și un efort.

Folosind supra-generalizează, o persoană poate ajunge la niște concluzii bazându-se pe doar unul sau două evenimente, cu toate că realitatea este cu mult mai complexă. Dacă, un prieten sau chiar persoana iubită, nu reușește să ajungă la o întâlnire, acest lucru nu înseamnă că nu va reuși niciodată să se țină de cuvânt. Afirmațiile care supra-generalizează includ cuvinte ca „mereu”, „niciodată”, „de fiecare dată” iar întrebările asociate se folosesc chiar de acestea.

De exemplu: „Dacă m-a părăsit ea/el, mă vor părăsi toate/toți întotdeauna”. „Dacă am avut o relație eșuată, toate vor fi așa de fiecare dată”. „Nu are sens să mă schimb, toate vor fi mereu la fel ca și până acum. Întrebarea asociată ar putea fi” – Chiar...? Răspunsul vine singur....

Din categoria imperativelor categorice mă voi opri la un imperativ de necesitate și anume la „Trebuie” - folosit frecvent atât în universul relațional cât și în cel motivațional.Acestainterpretează evenimentele în termeni absolut lipsiți de realism, făcând apel la exprimarea dorințele și nu la realitatea obiectivă.

De exemplu: „El trebuie neapărat să mă iubească și să se comporte așa cum vreau eu”.

”Toți (generalizare) copiii trebuie(imperativ de necesitate) să fie ascultători!” - (mecanism total dezadaptativ în viața de adult atunci când copilul se va afla în fața unei „figuri de autoritate” și va fi pus în postura de aș susține punctele de vedere – apare blocajul construi în copilărie tocmai de acest TREBUIE )

Problema lui „trebuie” este că acesta stă la baza unor reguli comportamentale iraționale, deosebit de rigide, ale căror încălcări generează vinovăție sau rușine. Suntem obișnuiți să folosim, în general, acest mod de afirmare al necesității în încercarea de a ne auto motiva însă rezultatul conduce la o autoflagelare emoțională. Acolo unde sunt mulți trebuie, este și multă tergiversare, amânare, evitare.

De exemplu: „Ar fi trebuit să ajung la întâlnire mai devreme”. „Trebuie să slăbesc ca să fiu mai atractivă pentru el”. „Trebuia să mă sune mai devreme”. „Ar trebui să îmi mulțumească pentru tot ajutorul pe care i l-am dat”. Întrebarea asociata acum știți să o formulați... ?...

Acest fel de gânduri conduc către frustrare, furie, amărăciune, tristețe atunci când noi sau cei de lângă noi sfârșim/sfârșesc prin a nu îndeplini așteptări nerealiste.

Exercițiul pentru acasă ar putea fi, de data aceasta, un bilețel lipit pe frigider in care să tăiem cu două linii hotărâte cuvântul TREBUIE și un altul în care să menționam că uneori în viată și „griul” poate fi o alternativă care să ne bucure.

O mențiune importantă referitoare la imperativul de necesitate TREBUIE cu impact în zona de „legal”: Chiar TREBUIE să vă plătiți taxele și chiar TREBUIE să așteptați când semaforul arată culoarea roșie!.....(restul completați voi!)

Succes!

https://soundcloud.com/user-396758896/cu-dragostea-la-psiholog-cand-mintea-alege-sa-ne-minta

Rubrică și text realizate de Roxana Alexandra POPA - Psiholog clinician & Psihoterapeut

Coordonator - Mihaela Ghiță

Simon Prentis: „Accesul la informații nu înseamnă neapărat că avem cunoștințe, mai multe cunoștințe, sau că știm cum să folosim aceste cunoștințe”
Știință 09 Iulie 2025, 16:10

Simon Prentis: „Accesul la informații nu înseamnă neapărat că avem cunoștințe, mai multe cunoștințe, sau că știm cum să folosim aceste cunoștințe”

VORBEȘTE. Cum limbajul ne-a făcut oameni   este una dintre cărțile lui Simon Prentis , apărută la Editura Vellant...

Simon Prentis: „Accesul la informații nu înseamnă neapărat că avem cunoștințe, mai multe cunoștințe, sau că știm cum să folosim aceste cunoștințe”
Simon Prentis: "Gramatica este doar suprastructura limbajului. Baza tuturor limbilor sunt cuvintele (...) iar cuvintele sunt formate din ”zgomote digitale”
Știință 02 Iulie 2025, 14:00

Simon Prentis: "Gramatica este doar suprastructura limbajului. Baza tuturor limbilor sunt cuvintele (...) iar cuvintele sunt formate din ”zgomote digitale”

VORBEȘTE. Cum limbajul ne-a făcut oameni  este una dintre cărțile lui Simon Prentis apărute la Editura Vellant...

Simon Prentis: "Gramatica este doar suprastructura limbajului. Baza tuturor limbilor sunt cuvintele (...) iar cuvintele sunt formate din ”zgomote digitale”
Cristian Mladin: "Codex Aureus este una dintre piesele de rezistență pentru ce înseamnă cultura mare și civilizația europeană"
Știință 30 Iunie 2025, 14:00

Cristian Mladin: "Codex Aureus este una dintre piesele de rezistență pentru ce înseamnă cultura mare și civilizația europeană"

În Sala Euforia a Bibliotecii Naționale a României din București, la parter, poate fi vizitată...

Cristian Mladin: "Codex Aureus este una dintre piesele de rezistență pentru ce înseamnă cultura mare și civilizația europeană"
De ce visăm? Despre știința și istoria viselor cu Alexandru Babeș, Corina Negrea, și Vlad Zografi
Știință 26 Iunie 2025, 12:53

De ce visăm? Despre știința și istoria viselor cu Alexandru Babeș, Corina Negrea, și Vlad Zografi

De ce visăm? Despre știința și istoria viselor cu Alexandru Babeș, profesor de neuroştiinţe şi fiziologie, Corina Negrea,...

De ce visăm? Despre știința și istoria viselor cu Alexandru Babeș, Corina Negrea, și Vlad Zografi
”Politici publice pentru sprijin, nu pedeapsă”
Știință 25 Iunie 2025, 18:51

”Politici publice pentru sprijin, nu pedeapsă”

Politici publice pentru sprijin, nu pedeapsă   a fost tema conferinței organizată ieri, 24 iunie a.c., la...

”Politici publice pentru sprijin, nu pedeapsă”
70 de ani de la reînființarea Bibliotecii Naționale a României
Știință 25 Iunie 2025, 12:59

70 de ani de la reînființarea Bibliotecii Naționale a României

Biblioteca Naţională a României organizează un eveniment aniversar dedicat celebrării a 70 de ani de la...

70 de ani de la reînființarea Bibliotecii Naționale a României
Simon Prentis: Limbajul este ceea ce ne oferă acces la mii, poate sute de mii de ani de cunoștințe și experiență acumulate
Știință 20 Iunie 2025, 08:10

Simon Prentis: Limbajul este ceea ce ne oferă acces la mii, poate sute de mii de ani de cunoștințe și experiență acumulate

Despre povestea cărții - scrisă în timpul pandemiei de COVID-19 - dar și despre evoluția și importanța limbajului...

Simon Prentis: Limbajul este ceea ce ne oferă acces la mii, poate sute de mii de ani de cunoștințe și experiență acumulate
Paul Vasos:  Trebuie să dezvoltăm cunoașterea, arma noastră principală pentru contribuția la dezvoltările științifice trebuie să fie dezvoltarea know-how-ului
Știință 19 Iunie 2025, 15:28

Paul Vasos:  Trebuie să dezvoltăm cunoașterea, arma noastră principală pentru contribuția la dezvoltările științifice trebuie să fie dezvoltarea know-how-ului

”Noi practic dezvoltăm o metodă de detecție rapidă a efectelor radiației asupra sistemelor vii, în contextul...

Paul Vasos:  Trebuie să dezvoltăm cunoașterea, arma noastră principală pentru contribuția la dezvoltările științifice trebuie să fie dezvoltarea know-how-ului
Ascultă live

Ascultă live

14:30 - 14:55
Muzica, ÎMPREUNĂ
Ascultă live Radio România Cultural
13:15 - 15:00
Reporterii actualităţii în miez de vară
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
14:00 - 15:00
English 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
13:30 - 15:00
LA MINUT (selecţiuni) (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
14:30 - 15:00
TEATRU SCURT
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
11:03 - 15:00
Pulsul Zilei
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
14:12 - 14:55
Banatul în direct!
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
13:00 - 16:03
Știri
Ascultă live Radio România Timișoara FM
14:00 - 15:00
Emisiune în lb. maghiară
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru