Daniel David: „Libertatea de exprimare poate să stea în picioare atâta timp cât nu promovează conținuturi ilegale, cât nu atacă demnitatea umană, cât nu reprezintă bullying”

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a luat trei decizii fundamentale pentru protecția românilor, prin combaterea pseudoștiinței și a manipulărilor, se arată într-un comunicat al Ministerului Educației și Cercetării (https://www.edu.ro/press_rel_20_2025).

Ministrul Daniel David a vorbit despre cele trei inițiative într-un interviu acordat emisiunii Știința 360.

Sunt trei lucruri foarte pragmatice, spune ministrul Daniel David. Există ghidul CNA-ului (Ghid privind Combaterea Conținutului Ilegal în Online), cu care am făcut parteneriat pentru a-l duce acolo unde se află profesorii, părinții, elevii, studenții, astfel încât să înțeleagă ce drepturi au și cum pot sesiza, spre exemplu, conținuturile online care sunt ilegale și care ar trebui să fie eliminate.

Puterea există de partea oamenilor, doar că oamenii trebuie să o conștientizeze și să o folosească. Și prin acest parteneriat, repede vom duce aceste informații și aceste proceduri acolo unde trebuie să ajungă. Și sper să aibă, în termen scurt, rapid efecte practice. (...) Sunt instrucțiuni acolo și cred că, în primul rând, trebuie discutat acel ghid. De aceea l-am dus în școli și am cerut să fie discutat de către profesori cu elevi, de către universități, părinții să fie implicați, fiindcă, sigur, toți trebuie să ne educăm.

Nu doar că ai o procedură pentru a-ți da seama cum poți să sesizezi un astfel de conținut, începi să înveți ce înseamnă conținutul ilegal online.

(...) Sunt trei actori principali. Vedeți, educația se face în ecosisteme deja în care ai actori principali elevii sau studenții, profesorii, pe de altă parte, și părinții.

Și este foarte important să colaborezi. Nu mai poți să-i tratezi segmentar, nu mai poți să-i pui în contradicție sau să-i evaluezi independent care sunt mai importanți. Colaborarea dintre ei este fundamentală.

Cea de-a doua inițiativă, în urma unei întâlniri cu reprezentanții TikTok România se referă la „inițierea unui parteneriat în cadrul căruia se vor realiza o serie de activități educaționale de promovare a științei și de control al pseudoștiinței, inclusiv de a crea pe platforma TikTok spații educaționale sigure, controlabile și stimulative pentru copii (singuri și/sau alături de părinți și profesori) și adulți”, după cum se menționează în comunicat.

Sunt foarte multe lucruri pe care multă lume nu le conștientizează. TikTok-ul are deja spații educaționale în care elevii împreună cu profesorii pot să colaboreze, pot să lucreze împreună.

Noi vrem să ducem lucrurile un pic mai departe pe lângă extinderea acestor spații educaționale. Mă interesează ca și după un anumit timp de accesare a TikTok-ului pe latură de jocuri, să apară un scurt mesaj legat de știință și de educație.

Deja TikTok-ul are o listă de experți din zona educațională, din zona academică, din România. Lista respectivă va fi completată și cu alte sugestii pe care o să le facem în următoarele zile. Deci creatorii, ca să spun așa, de conținut sunt oameni din zona educației, zona cercetării din țară.

Inițiativa vorbește și de „spații educaționale controlabile”. Poate fi văzută ca o încercare de îngrădire a libertății de exprimare?

Libertatea de exprimare poate să stea în picioare atâta timp cât nu promovează conținuturi ilegale, cât nu atacă demnitatea umană, cât nu reprezintă bullying. Sigur, tu poți să mergi cu libertatea de exprimare până unde vrei, dar să asumi că vin și sancțiunile legale.

Adică libertatea de exprimare într-o democrație are limite impuse de reglementări foarte clare în statul de drept. Nu poți pur și simplu să calci în picioare demnitatea altuia, să-l agresezi verbal, sexual sau bullying și așa mai departe. Aia nu este democrație, indiferent ce cred unii.

În același comunicat se vorbește și de spații educaționale stimulative pentru copii.

De exemplu, văd în multe conturi pe TikTok și e drept din zona Singapore sau alte țări în care vezi că tinerii împreună cu profesorii propun probleme interesante de matematică, de știință, de fizică. Așa văd și la noi astfel de lucruri. Dincolo de distracții și de critici, înjurături sau provocări care sunt caragioase în cel mai bun caz.

(...) Am spus de mai multe ori, din 2015, când am scris lucrarea Psihologia Românilor, că nu este nici o diferență între potențialul nostru de inteligență și creativitate și potențialul altor țări mai avansate, ca să spun așa, și educațional și economic, dacă vreți, în comparație cu noi.

Problema este că nu știm să ne folosim acest potențial și cred că astfel de demersuri, astfel de proiecte pot să pună potențialul nostru bun și în slujba societății, să fie pro-social, nu să fie unul pus numai pe aspecte care sunt mai degrabă în zona antisocială sau în zona glumelor proaste.

Nu în ultimul rând, un alt treilea aspect se referă la două acțiuni la nivel european, prin care, educația-știința să pătrundă mai puternic în social media și doi, ocupațiile, respectiv profesiile existente să fie corect prezentate cetățenilor europeni. Cum anume să fie prezentate și ce înseamnă corect?

Păi, înseamnă că acele ocupații care au în spate știință să nu fie fals prezentate pentru că aveau în spate știința, spune ministrul Daniel David.

Vedeți, în societate avem multe ocupații care nu sunt neapărat bazate pe știință și tehnologie. Unele vin pe o componentă, dacă vreți, istoric-tradițională, cum ar fi witch-doctor, adică doctor-vrăjitor, nu știu, numerolog, vindecător de diverse tipuri. Sigur, sunt ocupații pe care le poți reglementa, dar nu au în spate validări și demersuri științifice și foarte important că atunci când comunici public listele de ocupații, să fie această distincție făcută.

Repet, asta nu înseamnă că după ce ești informat, cineva interzice astfel de ocupații sau să acceseze astfel de ocupații, dar nu este voie să ne prezinți ca având în spate știință și tehnologie, că nu sunt. Oamenii au ajuns, din cauza acestor greșeli pe care le-am făcut nu numai în țară dar și la nivel european, să nu mai vadă diferența între astronom și astrolog, între matematician și numerolog, între psiholog și parapsiholog, între medic și vindecător. Repet, există ocupații diferite, toate pot exista pe piață, dar să explicăm foarte clar epistemologia din spatele lor.

(...) Am avut discuția asta și cu vicepreședintele Comisiei Europene, cu doamna Roxana Mânzatu, când a fost în vizită la Minister. (...) Aștept sigur să văd și care sunt feedback-urile din partea Comisiei.

Dacă am interzice accesul pe rețelele sociale, am devenit mai puțin vulnerabili?

Eu cred că este o greșeală și am spus-o în diverse contexte.

Când interzici ceva, mai ales accesul pe rețele de socializare, se va dezvolta o întreagă industrie, cu ghilimele de rigoare, de a accesa acele rețele. Noi trebuie să facem altceva.

Tehnologia în sine, inclusiv rețelele sociale, nu este ceva bun sau rău.

Ea devine mai bună sau mai proastă în funcție de cum o utilizăm. Haideți să o utilizăm bine. Haideți să o reglementăm minimal cu aspecte care țin de componente etico-morale, cum spuneam, de demnitatea umană, de a proteja copii, de agresivitate de diverse tipuri, inclusiv abuz sexual și așa mai departe.

Lucruri pe care le facem și în viața fizică, ca să spun așa, că tocmai vorbeam, nu? de libertatea de exprimare, dar într-o democrație sunt limite. La fel, trebuie să avem acele limite și pe rețelele de socializare, cum avem în lumea fizică, nu mai mult.

Nu-i nevoie nici să birocratizăm și să începem să devenim obsesivi în control, dar nici nu putem accepta că orice este permis. În momentul ăla nu mai suntem o societate, nu mai suntem o democrație, suntem un stat și suntem un grup anarhic, mai degrabă.