DEPRESIA LA COPII

 

„Copii suferă de depresie!” – este o afirmație sau chiar un strigăt.

Este important să acceptăm că rata depresiei în rândul copiilor a crescut foarte mult în ultimii ani și informarea și conștientizarea acestui fenomen a devenit o prioritate.

Cu toate acestea mulți dintre adulții care vin în cabinet încă mai cred că copiii nu pot fi deprimați. Expresii de tipul: „Este doar un copil – nu are motive să fie deprimat!” sau „ La vârsta lui eu nu știam ce este depresia - eu mă jucam și eram fericit " le aud încă rostite de către acești părinții surprinși de aflarea diagnosticului ce face referire la copilul lor. Le explicăm că depresia copilului este diferită de cea ce numim „tristețe” aceasta din urmă fiind normală în anumite contexte. Dacă copilul pare trist nu înseamnă neapărat că el are depresie. Dacă tristețea devine însă persistentă sau interferează cu activitățile și interesele lui, cu școala sau viața de familie, aceasta poate indica faptul că copilul are o boală depresivă.

CARE SUNT SIMPTOMELE DEPRESIEI LA COPII?

Simptomele depresiei variază la copii. Aceasta este deseori nediagnosticată și netratată, deoarece acestea simptome sunt interpretate ca schimbări emoționale și psihologice normale care apar în timpul creșterii.

Vorbind despre depresia la sugar, aceasta este cunoscută sub denumirea de sindrom de deprivare emoțională, care se manifestă prin letargie, scădere ponderală, iritabilitate și tulburări de creștere.

La copilul de 2-4 ani, la care limbajul nu este foarte bine dezvoltat depresia se manifestă prin agresivitate, comportament hiperkinetic şi protestatar.

La copilul de 5-8 ani, cea mai frecventă formă de manifestare a depresiei este somatizarea, adică o serie de acuze fizice multiple, psihogene, cu predominanța durerilor abdominale.

La copilul de 9-12 ani, depresia se manifestă predominant prin izolare, apatie, comunicare redusă, scăderea interesului pentru activități anterior plăcute și diminuarea randamentului școlar.

Pe scurt, simptomele ar putea fi:

• Iritabilitate sau furie
• Sentimente continue de tristețe și lipsă de speranță
• Retragere sociala
• Creșterea sensibilității la respingere
• Modificări ale apetitului - fie crescute, fie scăzute
• Somnolență sau somn excesiv
• Izbucniri în plâns
• Dificultatea de concentrare
• Sentimente de vină sau lipsă de valoare
• Gânduri sau vorbe despre moarte sau suicid
• Oboseală și energie scăzută
• Tulburări fizice (cum ar fi dureri de stomac, durerile de cap) care nu răspund la tratament

Vă recomand urmărirea capacitații de integrare a copilului vostru în grupuri atât la grădiniță sau școală cât și în familie. Urmăriți modul în care acceptă și participă la evenimente, în activități școlare și extrașcolare. Sunt momente în care se pot identifica comportamente de retragere sau copii pot manifesta stări emoționale intense nejustificate. Acestea pot fi semnale de alarmă care să ne conducă către o evaluare de specialitate.

CARE SUNT CAUZELE DEPRESIEI LA COPII

Pentru aflarea cauzelor depresiei copilului este necesară explorarea lumii acestuia. Eu recomand ca aceasta explorare să se facă, pentru început, în cabinet, doar cu părinții. Analiza contextului familial, a relațiilor dintre părinți și a contextului școlar poate conduce la identificarea factorilor de stres care pot contribui la apariția stării depresive. Dacă factorii de stres familial contribuie în mod semnificativ la depresia copilului se recomanda, pe lângă terapia individuală și terapia de familie.

CE TRATAMENTE PUTEM ADOPTA?

Tratamentul recomandat pentru depresia ușoară până la moderată este terapia cognitiv – comportamentală considerată și tratamentul tipic. Pot exista însă și alte tehnicii sau terapii, în funcție de starea clinică, vârsta, situația socială și mediul în care crește copilul. Pentru copiii sub 10 ani, pot fi utilizate și modalități de psihoterapie, cum ar fi terapia prin joacă psihoterapia psihodinamică și terapia asistată de animale.

Pentru depresia moderată până la severă, se recomandă o combinație de terapie cognitiv - comportamentală și medicamente antidepresive recomandate de către medicul psihiatru.

Dacă simptomele depresive sunt secundare altor afecțiuni, cum ar fi ADHD sau tulburări de anxietate, tratamentul adecvat al acestor afecțiuni de obicei, va rezolva și simptomele depresive.

CONCLUZIE

Comunicarea și creșterea nivelului de atenției diminuează sentimentele de insecuritate ale copilului. Acestea umplu nevoie intensă de afectivitate a omuleților din viața noastră.

Oferiți copiilor voștri „TIMP DE CALITATE ÎMPREUNĂ”

„TIMP DE CALITATE ÎMPREUNĂ” – este de fapt dezlegarea enigmei, este secretul în prevenirea depresiei

Rubrică realizată de: Roxana Alexandra POPA – Psiholog clinician și psihoterapeut

și coordonată de Mihaela GHITĂ