Dimensiunea științifică a artei: Florica Prevenda - Mama îmi spunea, în copilărie, că artiștii sunt oameni deosebiți

În 18-19 iunie 1951, 12.791 de familii însemnând 40.230 de persoane au încăput în 2656 de vagoane de tren și 6211 de autocamioane. Destinația lor - Bărăganul. Rostesc aceste cifre fără aproximări pentru că este vorba despre oamenii desrădăcinați și deportați la sute de km distanță, pentru vina de a fi locuit în Banat. Mult prea aproape de granița cu fosta Iugoslavie, poarta către occidentul atât de periculos decadent, în opinia noii conduceri comuniste din România postbelică.

Una dintre aceste familii era constituită din bunicii și părinții Floricăi Prevenda, care s-au trezit peste noapte, la modul cel mai propriu, într-un sat din Bărăgan, undeva pe langă Călărași.

Undeva, în timp și-a denumit Florica Prevenda seria de lucrări expuse la Muzeul de Artă din Constanța, realizate după o adevărată investigație antropologică, vizitând și revizitând locurile copilăriei în diferite anotimpuri pentru a regăsi lumina și soarele unei copilării fericite în ciuda vremurilor grele.

Expoziția Undeva, în timp de la Muzeul de Artă din Constanța a fost realizată cu sprijinul: Consiliul Județean Constanța, Muzeul Banatului Montan Reșița, Primăria Reșița, Societatea Culturală Aromână.

Născută în anul 1959 în localitatea Dor Mărunt din județul Călărași, Florica Prevenda a absolvit Universitatea de Arte, George Enescu din Iași. Este pictoriță, limbajul ei de exprimare este unul, să îi spunem, clasic doar în sensul materialelor folosite: pânză, pensule, vopsele, carton, dar îmbinarea lor conduce la colaje cu materiale diverse, în tehnici mixte, iar lucrările ei ies din bidimensionalitatea pânzei, capătă volum și parcă, vin spre tine ca și când ar dori să fie atinse.

Interviu cu Florica Prevenda

Realizator Mihaela Ghiță