DOCUMENTAR: 90 de ani de la moartea medicului și bacteriologului Victor Babeș

Celebrul medic, bacteriolog și anatomopatolog Victor Babeș s-a născut la 28 iulie 1854, la Viena, tatăl său fiind Vincențiu Babeș, cunoscut om politic din Banat. A efectuat studii medicale la Budapesta, precum și la Viena, unde și-a luat doctoratul în medicină în 1878.

În perioada 1882-1886 își continuă specializarea la München, Heidelberg, Strasbourg, Paris și Berlin, alături de mari specialiști în bacteriologie ai vremii, precum Robert Koch, Rudolf Virchow și Louis Pasteur.

A fost asistent (1874-1881) și profesor (1885-1887) la Catedra de Histopatologie a Facultății de Medicină din Budapesta, precum și profesor de anatomie patologică și bacteriologie la Facultatea de Medicină din București (1887-1926).

În 1887, a pus bazele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București — primul institut de cercetări științifice înființat în țara noastră, în cadrul căruia a organizat, în 1888, al doilea centru de vaccinare antirabică din lume, după cel creat de Louis Pasteur la Paris, conform dicționarului ''Membrii Academiei Române'' (2003). Este, totodată, membru fondator al Societății Anatomice din București, înființată în 1900. Victor Babeș a fost considerat de însuși Pasteur drept unul dintre cei mai competenți specialiști în aspectele legate de turbare.

Deschizător de drum în medicina și biologia universale, creatorul școlii românești de morfopatologie și microbiologie, a publicat, în 1885, împreună cu savantul francez A.V. Cornil, cel dintâi tratat complet de bacteriologie din lume — ''Les bactéries et leur rôle dans l'étiologie, l'anatomie et l'histologie pathologique des maladies infectieuses''.

A adus contribuții de renume mondial în studiul turbării, leprei, difteriei, tuberculozei, pelagrăi, descoperind corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate — ''corpusculii Babeș-Negri'' — și peste 50 de germeni patogeni noi. În literatura de specialitate bolile provocate de agenții patogeni la animale au fost denumite ''babesiose'' (''babesia bovis'' și ''babesia ovis'').

Victor Babeș a pus bazele experimentale și clinice ale seroterapiei și a introdus vaccinarea antirabică în România la numai trei ani de la inițierea ei (tratament asociat: vaccin și ser antirabic, cunoscut drept metoda românească de tratament antirabic). A formulat, în 1895, principiul serovaccinării, a introdus pentru prima oară în lume tehnica antibiogramei și a preparat în laboratorul său diverse seruri și vaccinuri pentru prevenirea și combaterea în masă a unor boli transmisibile.

În 1892, publică împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulți ani Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București.

Creator al metodei experimentale în igiena românească, Victor Babeș a fost, totodată, unul dintre promotorii activi ai medicinei sociale din România, interesându-se îndeaproape de alimentarea cu apă a orașelor și satelor, organizarea măsurilor antiepidemice etc.

Rezultatele cercetărilor sale au fost făcute cunoscute lumii științifice din țară și străinătate printr-o serie de lucrări precum ''Die Lepra'', ''Bolile țăranului român'', ''Die Pelagra'', ''Studii asupra combaterii holerei'', ''Anatomia patologică specială'', ''Cercetări asupra serului antidifteric'', precum și prin articole apărute în reviste de specialitate.

Membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris, membru al Comitetului Internațional pentru Combaterea Leprei din Paris, triplu laureat al Academiei de Științe din Paris, a fost distins cu premiile ''Montyon'' și ''Bréant'', precum și cu Ordinul Legiunea de Onoare în grad de Ofițer (Franța). A fost membru corespondent (1 aprilie 1889), membru titular (11 martie 1893) și vicepreședinte (14 aprilie 1899 — 6 aprilie 1900; 8 octombrie 1918 — 11 iunie 1919) al Academiei Române.

Victor Babeș a murit la 19 octombrie 1926, la București.

Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale din București, spitalele de boli infecțioase din Craiova și din Timișoara, precum și Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara îi poartă numele, iar în București se află Muzeul Memorial ''Prof. Dr. Victor Babeș''.

AGERPRES