Economia circulară sub presiune. De ce reciclarea plasticului a devenit o problemă de competitivitate, nu doar de mediu

Europa este, fără îndoială, cel mai ambițios spațiu economic din lume atunci când vine vorba despre mediu și sustenabilitate. Dar pare că exact aceste ambiții au generat o criză majoră pe piața plasticului: o piață invadată de materiale reciclate ieftine din afara Uniunii Europene, produse în condiții improprii din punct de vedere social și de mediu.

„Avem o criză creată de faptul că suntem cel mai progresist loc de pe planetă, Europa”, spune Constantin Damov, Președinte, Coaliția pentru Economia Circulară - CERC.

Standardele ridicate de mediu și costurile asociate reciclării fac ca piața europeană să fie vulnerabilă în fața materialelor reciclate ieftine, importate din țări fără reglementări comparabile.

Vedem o piață care este invadată de materiale reciclate din țări care nu au nicio ambiție la ei acasă și pentru care singura piață posibilă este Europa. (...) Nu cred că ar trebui interzis, cred că doar reglementat. Trebuie să fim pe poziții egale.

Problema, spune el, este viteza mică de reacție a Uniunii Europene într-o lume care se schimbă rapid. Noi abia dacă scoatem o directivă la 3 ani. Trebuie să creștem viteza și să avem oameni de decizie foarte rapizi. Iar economia circulară trebuie să devină competitivă. Pentru a funcționa, ea trebuie să concureze direct cu exploatarea resurselor primare. Modelul de economie circulară trebuie să fie competitiv. Trebuie să concureze direct cu mineritul, cu tăiatul pădurilor.

Vorbind strict despre România, problema este că suntem mult sub media europeană. Iar ”verigile slabe” sunt colectarea și sortarea, după cum spune și Alexandru Laibăr, Director Executiv, Coaliția pentru Economia Circulară - CERC: România este undeva sub 2% circularitate. Media europeană este 13–14% și (...) avem foarte puține facilități unde deșeurile sunt sortate corect. Fără materie primă de calitate, reciclarea devine ineficientă, iar dependența de importuri crește. Piața materialului reciclat este invadată de materie primă mult mai ieftină din afara Uniunii Europene.

Soluțiile există, dar presupun investiții și coordonare. Însă fără stații de sortare performante, reciclarea devine ineficientă, iar materialele ajung fie de proastă calitate, fie direct la incinerare.

„Rezultatul final trebuie să fie mai puțin plastic nereciclat, nu neapărat mai mult plastic reciclat, spune și Raul Pop, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Aceasta înseamnă și reducerea plasticului pus pe piață, design mai inteligent al ambalajelor și eliminarea celor care nu pot fi reciclate.

Mai puțin plastic nereciclat, noiputem obține în două sau trei metode.Unu, să punem mai puțin plastic de piață. Ca să pui mai puțin plastic de piață, trebuie ca cei care ambalează în plastic să se gândească deja la o alternativă, sănu mai ambaleze în plastic sau să ambaleze într-o altă manieră vis-a-vis de relația între cantitatea de plastic vs.cantitatea de produs care e conținut în plastic.

A doua metodă prin care ai mai puțin plastic nereciclat este să reciclezi mai mult.Evident! Aici, la ”să reciclezi mai mult”, este o interdependență între locul în care se generează și cum se colectează el, și dacă ne uităm cum se face colectarea separată la nivel național, o să avem multe deziluzii, din păcate...

Și, bineînțeles, după ce este corespunzător, colectat, transportat, eventual încă o dată sortat (ca să separi, de exemplu, polipropilena de polietilenă), după aceea, sigur, el merge la reciclare și de acolo rezultă o nouă materie primă.

Totul sună bine și frumos, dar pe toate aceste bucățele de parcurs trebuie să există viabilitate economică. În momentul de față, fie vorba între noi, cetățeanul, la nivel național, nu este extrem de interesat de o colectare separată.

Nu avem o miză personală majoră. Poate dacă copilul a văzut la școală, sau poate dacă vreau să merg la sistemul de garanție-retunare cu niște PET-uri, acolo se întâmplă ceva. Dar, în general, nu acordăm o mare atenție acestui aspect și asta vine, după părerea mea, și din modul în care este tarifat acest serviciu: dacănoi plătim la fel, indiferent cât efort vom face să-l punem separat sau nu vom face, adică să le punem toate amestecate, evident, punând în balanță argumentele astea, oamenii vor alege varianta mai simplă și ieftină. Aici trebuie să lucrăm la modul în care se împarte acest tarif, mai spune Raul Pop.

Pe larg, într-un nou episod Economia circulară, de la deșeuri la resurse, realizatoare Corina Negrea.