REConCHILLiant cu Daniela Rei Vișan – Știai că Organizația Mondială a Sănătății definește sănătatea ca pe o stare de BINE fizic, psihic și social?

Sâmbătă 30
noiembrie 2019 de la ora 14,30 vă propunem la Radio România Cultural câteva
subiecte de mare acutalitate din domeniul medical:

-Interdisciplinaritatea,
o caracteristică a medicinii moderne; ce înseamnă acest lucru și ce aspecte
concrete poate căpăta în cardiologie?

-Cum putem
recunoaște sindromul de ” burn-out”; când și de ce apare; care sunt
consecințele pe termen mediu și lung în cazul în care nu este tratat corect ?

-Care sunt cele
mai noi tendințe în tratamentul bolii Parkinson? Cum pot fi recunoscute,
monitorizate și tratate simptomele non-motorii ale bolii?

Vor fi alături de
noi domnul profesor doctor Mircea Cinteză, șeful secției Cardiologie I de la
Spitalul Universitar București, doamna Antonella Matei psihoterapeut și doamna
doctor Gabriela Mihăilescu, medic primar neurolog Spitalul Clinic Colentina,
lector universitar UMF Carol Davila București.

Creșterea duratei
de viață, dezvoltarea rapidă a mijloacelor de investigație și tratament au dus
în timp la necesitatea colaborării tot mai frecvente dintre diversele echipe de
specialiști. În urmă cu 20 de ani diagnosticul cardiologic se baza cu precădere
pe EKG , consult clinic și tensiometru; astăzi mijloacele de investigație
clinică și paraclinică au o dezvoltare rapidă, amețitoare adeseori.
Ecocardiografia a devenit instrumentul de elecție în stabilirea diagnosticului
în bolile cardiace. Cu ajutorul ecografului se poate vizualiza interiorul
inimii, felul cum circulă sângele și cum funcționează inima. RMNul aduce
informații suplimentare, necesare în multe situații grave; din păcate însă
numărul de aparate existente la noi nu
reușesc să acopere cerințele pacienților.

În ultimii ani au
început să fie aplicate și la noi în țară explorări de nișă prin tehnici de
electrofiziologie cu ajutorul cărora poate fi studiată și tratată activitate
electrică a inimii.Tehnicile invazive de banding de arteră pulmonară sau chiar
apariția instrumentelor de asistență mecanică a inimii rescriu practic istoria
cardiologiei, inclusiv a cardiologiei intervenționale internaționale, ne-a
explicat domnul profesor Mircea Cinteză.

Puțină lume știe
că muschiul cardiac nu se poate regenera, așa cum se întâmplă cu mușchiul
striat . Abuzurile de orice tip, regimul de viață dezordonat, fumatul,
stressul, gândurile rele, ne îmbolnăvesc inima. Pe viață.

***

Din ce în ce mai
des auzim expresii de genul ” sunt cu bateriile descărcate”, ” nu mai am chef
de nimic”, ” ce rost mai are să fac asta.. sau asta”? La celălalt capăt al
intervalului, există nenumărate persoane
” work addicted”, pentru care singurul scop în viață este : munca, munca,
munca. Micile plăceri ale vieții, familia, prieteniile par nesemnificative
calitativ sau dificil de păstrat.Păstrarea în echilibru a balanței dintre viața
socială, personală, intelectuală, spirituală sau afectivă pare un deziderat tot
mai greu de atins. Care sunt explicațiile psihologice ale unui asfel de
comportament și mai ales care sunt riscurile pe termen lung al educației
copiilor în acest spirit vom afla de la doamna Antonella Matei psihoterapeut.

***

Cercetările efectuate în ultimii ani în
domeniul bolii Parkinson reprezintă o prioritate a neurologilor și
farmaciștilor din întreaga lume.

Simptomele
motorii ale bolii sunt cunoscute de foarte multă lume și sunt asociate frecvent
cu o incapacitate parțială de a-ți putea
desfășura activitățile sociale și casnice obișnuite. Rigiditatea motorie,
tremurul mâinilor sau al capului, mersul
încet, cu pași mici sunt doar vârful icebergului. Puțină lume știe care sunt
simptomele non-motorii ale bolii Parkinson, simptome ce dau multă bătaie de cap
pacienților dar și familiilor acestora. Uneori aproape că se ajunge la epuizare, în urma vizitelor
repetate la diverși medici, pentru a veni de hac anxietății, depresiei,
hipersudorației, hipersalivației, constipației cronice, tulburărilor de
dinamică sexuală, hipotensiunii ortostatice.

În multe zone ale lumii a fost conceput un așa-numit jurnal al pacientului cu Parkinson. Notarea cu minuțiozitate a simptomelor corelate bolii pot ajuta medicul neurolog în tratarea mai corectă a bolii. Tratamentele de ultimă generație, cu ținte neurologice mai diverse sau cu absorbție intestinală mai bună ușurează mult viața acestor persoane. Cât de importantă este respectarea tratamentului prescris de medic, dar și monitorizarea simptomelor motorii și non-motorii ale bolii vom afla de la doamna Gabriela Mihăilescu medic primar neurolog la Spitalul Clinic Colentina din București.