România - locul II la Campionatul European de Dezbateri pentru Liceeni!

Duminică, 2 martie a.c., la București s-a încheiat Campionatul European de Dezbateri pentru Liceeni, organizat în premieră în țara noastră de către Asociația Română de Dezbateri Oratorie și Retorică, ARDOR (https://ardor.org.ro/) și International Debate Education Asociation, IDEA (https://idebate.net/) și găzduit de Universitatea Natională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA din București, între 27 februarie și 2 martie a.c. (https://upb.ro/).

Gala finală a încununat un turneu european la care au participat 34 de echipe din 22 de țări europene, în două zile cu 6 runde de calificare a câte 17 meciuri pe rundă - în total, 102 dezbateri pe teme sociale, politice sau economice. Duminică, 2 martie a.c., au avut loc rundele eliminatorii, optimi de finală, semifinalele și Gala finală, urmărită de peste 500 de spectatori și peste 1500 - in transmisiunea live de pe pagina ARDOR, în Aula Magna a Politehnicii București, unde echipa României s-a confruntat în idei cu reprezentanta Sloveniei, pe moțiunea ”Ar fi în interesul Republicii Moldova să urmărească unirea cu România”.

După o dezbatere strânsă, cu o decizie la limită 4-3, titlul de campioni europeni a ajuns anul acesta la Slovenia, România obținând pentru al doilea an consecutiv titlul de vicecampioană europeană.

Stilul se numește World Schools, spune Mădălin Guruianu, președinte ARDOR, invitat în studioul emisiunii Știința 360, alături Sorin Țiclete, elev în clasa a XI a la Colegiul Național ”Cantemir Vodă” din București (https://www.cncv.ro/) și Dragoș Matei, clasa a XII a la Colegiul Național ”Frații Buzești” din Craiova (https://www.cnfb.ro/), componenți ai Lotului național de dezbateri și oratorie, vicecampioni europeni ai actualei ediții a Campionatul European de Dezbateri pentru Liceeni. Sunt două echipe cu trei oameni de o parte, trei de o parte și care au câte un discurs de câte opt minute alternativ, banca afirmatorilor și banca negatorilor și la sfârșit discursuri sumative de câte patru minute de o parte și de alta.Cel mai interesant este și că discursurile sunt egale și că ai voie să pui întrebări pe discursul celuilalt din echipa adversă, bineînțeles, o echipă de arbitrii, trei, cinci sau șapte, cum au fost la finală, internaționali, de peste tot, ca să vă gândiți, șeful arbitrilor la finală era din Noua Zeelandă, sunt și arbitrii independenți, nu doar cei care au venit cu echipele din Europa.

Ei bine, acești oameni deliberează pe baza ceea ce au auzit și iau o decizie.Decizia se ia, și asta insist pentru că e foarte interesant, se ia 40% pe ce au spus,conținutul, propriu-zis, al dezbaterii, 40% cum au spus,ceea ce înseamnă, clar, parte exclusiv de retorică, în măsură egală și 20% pe partea de strategie, ceea ce înseamnă cum au făcut ei strategia, cum și-au urmat cursul firesc de la un vorbitor pe altul, pentru că, da, este o linie logică în care tu vrei să-ți conduci echipa adversă, să și răspunzi la ceea ce ei spun, dar și să construiești în așa fel încât, la sfârșit,să fii mai convingător. Și, la final, rămâne cine a convins pe arbitrii!, a mai spus Mădălin Guruianu.

Există elemente de strategie, spune Dragoș Matei. Noi prioritizăm, de exemplu, toate argumentele pe care le avem pe bază de impact, probabilitate, intensitate poate, cât de mult schimbă viața respectivului agent, om, instituție sau țară. Noi trebuie să cântărim care este mai important, să le aducem în dezbatere, cât timp ia să le aducem, faptul că, uite, de exemplu, dacă un argument ia 4 minute dar impactul său este mic, 4 minute fiind jumătate dintr-un discurs, atunci poate nu vrei să-l ai și vrei să găsești ceva mai potent. De foarte multe ori moțiunile sunt ofertante și ai o grămadă de idei pe care trebuie să stai la masă și să le negociezi cu coechipierii tăi, cum argumentăm chestia asta (...) ca să înțeleagă arbitrul ceea ce vrem noi să demonstrăm. La acest nivel, strategia este de obicei cel mai important aspect chiar dacă tehnic reprezintă 20% din punctaj, pentru că este mult mai puțin ușor să faci diferența pe conținut și stil care de obicei sunt calitative la europene sau la mondial.

Moțiunile sunt temele de dezbateri pe care noi le primim. De obicei, noi nu știm ce urmează să dezbatem și primim tema cu o oră înainte și avem o oră să discutăm cu echipa și să ne pregătim un caz pe care să îl prezentăm. Alte moțiuni sunt anunțate de dinainte și tu ai timp să cauți cât mai multe informații de obicei pe internet despre acel subiect. De multe ori, aceste moțiuni pot să fie interpretate în mai multe moduri care să fie toate la fel de valide și, iarăși, interpretarea moțiunii este, de asemenea, un lucru care ține de strategie și, poate, cum contra argumentezi echipa adversă și să încerci să înțelegi ce vor să spun adversarii și să lovești cât mai la baza a ceea ce spun ei este, iarăși, ceva ce ține de strategie. Decida, cum a zis și Dragoș, strategia este foarte importantă în dezbateri, a punctat și Sorin Țiclete.

Fără niciun fel de îndoială, dezbaterile te ajută extraordinar de mult să îți dezvolți gândirea critică, să fii mult mai informat de tot ce se întâmplă în societate și poate cel mai important lucru, te învață că nu ai întotdeauna dreptate și că, de multe ori, trebuie să vezi o problemă din mai multe perspective, nu doar una, mai spune Sorin Țiclete.

Mi se pare că cel mai important aspect pe care îl oferă dezbaterile este competitivitatea, spune și Dragoș Matei. Tu înveți cultură civică, înveți istorie, geografie, geopolitică, pentru că îți pasă că vrei să castigi meciul, îți pasă că vrei să pari deștept în fața unei audiențe. Acesta nu este un tip de impuls pe care îl are o oră de educație civică la școală, pentru că maxim primești o notă, dar poate nu-ți pasă de notele la respectivele materii, versus dezbateri unde trebuie să ai o prezență, unde îți pasă de cum ești perceput de ceilalți. Mi se pare că este cel mai bun impuls către a stimula elevii să învețe lucruri și să iasă din zona lor de confort, să consideră mai multe opinii, să iasă din bulele lor de ecou în care, nu știu, poate sunt hrăniți cu informație doar dintr-un anumit loc, precum TikTok sau Instagram, să citească și ei, poate, cotidiane din diferite surse, poate internaționale.

Ce am vrea noi să înțeleagă toată lumea, este că diferențele sunt foarte mari între a face dezbateri și a nu face dezbateri, între a vedea cum niște tineri pot să se dezvolte armonios și într-un anume stil încât să nu mai ai o problemă de buni cetățeni. Cu adolescenți de genul acesta nu îți mai pui problema dacă să se ducă la vot sau cu cine ar vota, pentru că ei, evident, vor face orice cercetare înainte, la nivel înalt.

Au avut ocazia să meargă, să pună niște întrebări candidaților la prezidențiale în toamnă (...) Da, e foarte interesant să-i pui față în față pe candidații la prezidențiale - și le fac o provocare din nou, pentru că tot avem o repetare alegerilor -, să stea la masă cu acești adolescenți și să le afle punctele de vedere, să le răspundă cumva obiecțiilor pe care ei le au.

Cred că ar fi un lucru foarte interesant pentru întreaga opinie publică. Și da, iată, provocarea este din nou lansată, așa cum am făcut-o constant în ultimele luni de când sunt președintele Asociației Române de dezbatere oratorie și retorică, mai spune și Mădălin Guruianu, președinte ARDOR.