Silviu Gurlui: ”un dezechilibru major între energia necesară în sistem și energia produsă în sistem” - cauza probabilă a penei de curent din Peninsula Iberică

Deși există multe opinii, nu se știe încă exact care a fost cauza uriașei pene de curent care s-a produs luni, 28 aprilie a.c. în Spania, Portugalia, Andorra și părți din sudul Franței.

”Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunțat că va introduce modificările necesare la sistemul electric și neagă că pana de curent a fost provocată de lipsa energiei nucleare. În schimb, Guvernul de la Madrid cere un raport independent de la Bruxelles. De asemenea, compania de electricitate Red Eléctrica exclude un atac cibernetic și indică o scădere a producției de energie solară drept cauza penei de curent”, scria, în 29 aprilie a.c. Euronews România, pe site-ul său (https://www.euronews.ro/articole/pana-de-curent-electric-in-peninsula-iberica-spania-portugaia-si-unele-parti-din).

Și prof. univ. dr. habil. Silviu-Octavian Gurlui, profesor la Facultatea de Fizică a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași (https://www.phys.uaic.ro/index.php/organizare/personal-didactic/silviu-octavian-gurlui/) exclude un atac cibernetic și spune că cel mai probabil ”a fost un dezechilibru major între energia necesară în sistem și energia produsă în sistem. Aceasta, pe fondul unui dezechilibru major dintre energia sau sursele convenționale, care dau așa numita ”putere sincronizată” în sistem, respectiv sursele regenerative. (...)

”În momentul respectiv, au fost valori mari de producție de energie solară și valori foarte mici de producție de energie sincronizată, să spunem așa.

Asta înseamnă că puterea generată de resursele hidro, nucleare și termo au fost mici. Atunci când acestea, însumate, reprezintă o valoare mică din totalul de energie, acestea poartă o așa numită inerție în sistem și reglează frecvența rețelei. Iar dacă această frecvență, frecvența de 50 Hz, cunoscută de noi în Europa (...), este depășită cu o unitate și ajunge la 51, atunci sistemul intră în incapacitate de a se putea organiza și cad toate sistemele. (...)

A fost un accident că au fost valori mari mediate pe acele intervale de timp de energie solară produsă de panourile fotovoltaice. Nu e un lucru neobișnuit, pentru că aceasta este capacitatea în Spania. Problema a fost că au fost valori mari și variații foarte mari și în relație cu consumul mic a dus la modificări de frecvență și o creștere la început a frecvenței în sistemul sincronizat de producere de energie electrică și apoi a dus la o scădere și așa mai departe.

Au fost fluctuații de acestea foarte, foarte mari. Aceasta este o explicație care stă în picioare în momentul de față. (...)

Partea delicată a acestei probleme a fost și este oriunde se întâmplă să avem o diminuare foarte mare a resurselor convenționale. Calculele arată că undeva spre 30%, deci dacă scazi sub 30%, deci dacă puterea injectată în sistem de resursele acestea hidronucleare și termo sunt sub 30%, există risc să avem fluctuații sau căderi ale sistemului când frecvența, iată, poate să depășească valori critice sub sau peste 50 Hz.”

România are ceea ce se cheamă un ”mix energetic”, adică își produce energia din surse de energie variabile, convenționale și mai puțin convenționale. Înseamnă că ar trebui să renunțăm la sursele noi de producerea energiei?

”Nu, nici pe departe!, spune profesorul Silviu Gurlui. ”Nu, (...) înseamnă că trebuie să avem un echilibru între capacitatea aceasta de resurse convenționale, care (...) trebuiesc dublate sau întreținute măcar la capacitatea lor de producție, pentru că sunt și au o capacitate mare de producție - avem și hidro, și nuclear, și termo. Poate se vor mai dubla resursele acestea. Dar important este să le avem, să nu le diminuăm, și (...) cantitatea de energie injectată în sistem, în zona convențională, să echilibreze, cum spuneam, partea aceasta foto sau eoliană. (...)

Eu mă gândesc că o soluție pe viitor vor fi baterii industriale de capacitate mare (...), sunt convins că aceasta se va dezvolta și vom avea capacități mari inclusiv în țara noastră, dar costurile vor fi la început foarte, foarte mari și pe viitor ne punem, de asemenea, și întrebarea ce ține de partea ecologică, pentru că, la un moment dat, acestea vor fi deșeuri pentru mediu, sunt consumabile și va fi, iată, o altă problemă. O soluție care este încă și mai curată și mai ieftină și poate la îndemâna multor țări, poate și a noastră cu atât mai mult, e să stocăm această energie prin creșterea nivelului apei în anumite lacuri.”

Detalii în interviul acordat pentru emisiunea Știința 360, realizatoare Corina Negrea, dar și în postările de pe pagina sa de facebook, https://www.facebook.com/silviugurlui.