STRESUL PROFESIONAL ȘI MEDIUL CORPORATIST

Am să vă invit astăzi să ne gândim la acel tânăr care își desfășoară activitatea profesională în mediul corporatist. Corporația este de fapt un mediu provocator pentru tânărul care aspiră la o cariera și care își planifică un început de drum. Este un teren de dezvoltare personală, unde sunt accesate o mulțime de resurse de tipul programelor de mentorat, trening-uri sau ședințe de coaching. „Terenul de lucru” al acestor companii oferă tânărului obiective profesionale, posibilitatea de a vorbii în public în cadrul întâlnirilor de lucru, realizarea de proiecte în cadrul echipelor capacitatea de a fi responsabil pentru ceea ce realizează individual și în echipa sa.

Odată cu avansarea, cu beneficiile și majorarea de salariu, cresc și responsabilitățile tânărului. Altfel spus, este de așteptat să existe confruntare cu nopțile nedormite, ședințe tensionate şi termene strânse pentru realizarea sarcinilor. Există posibilitatea ca toate aceste eforturi să nu fie apreciate de management și există șansele să apară stările de dezamăgire legate a faptului că tânărul (despre care vorbeam) nu identifică posibilități de a face față sarcinilor multiple. Apar apoi frustrării legată de faptul că poziția în firma şi salariul rămân aceleași uneori indiferent de efortul depus în muncă.

Cu toate că managementul acestor companii încearcă să mențină o stare de echilibru, realitatea este că managementul va reprezenta cu prioritate interesele corporației angajatoare și ca urmare a acestui fapt cei care lucrează în corporații ajung prezinte stări de anxietate, nervozitate, insomnii – datorate competiției economice dure care ”este considerată ca unul din semnele sau reacțiile generatoare a ceea ce a intrat în limbajul cotidian sub denumirea de stres profesional sau stres ocupațional” - conform Profesorului. univ. dr. emerit Zoltan Bogathy.

Principalele categorii de efecte ale stresului ocupațional pe care tânărul corporatist le poate întâlnii sunt:

- fiziologice: creșterea glicemiei, creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, transpirația abundentă;

- subiective: anxietate, agresivitate, apatie, plictiseală, depresie, oboseală, frustrare, iritabilitate, scăderea stimei de sine, nervozitate, sentimente de inferioritate;

- cognitive: incapacitatea de a lua decizii pertinente, scăderea capacității de concentrare, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale;

- comportamentale: predispoziții la accidente, izbucniri emoționale, bulimie, abuz de alcool sau tutun, râs nervos, plâns zgomotos;

- psihoorganizaționale: absenteism, scăderea productivității, reducerea implicării, insatisfacții în muncă, scăderea încrederii și loialității în/fața de organizație..

Exista mai multe abordări privind gestionarea acestui tip de stres și vă propun astăzi restructurarea cognitivă care înseamnă reorganizarea modului în care este percepută lumea – etapele sunt următoarele:

1. învățarea modalităților de recunoaștere a gândurilor distorsionate/dezadaptative;
2. schimbarea gândurilor distorsionate/dezadaptative prin achiziția modului de combatere a afirmațiilor iraționale;
3. punerea în practica a noilor abilitați învățate în situații din viată de zi cu zi.

Principalele curente teoretice privind modificarea gândurilor dezadaptative (iraționale) sunt „Modelul cognitiv al lui Aaron Beck" și „Modelul cognitiv al lui Albert Ellis”.

Conform lui Beck problemele emoționale sunt consecința unor distorsiuni și a unor scheme cognitive care se dezvolta în funcție de experiențele din perioada primei copilării. Experiențele timpurii duc la formarea unor convingeri despre propria persoana, despre viață și despre ceilalți, convingeri ce devin ”incomode” în viața noastră de adult.

Conform modelului Ellis - se pleacă de la asumpția ca există două tipuri de credințe referitoare la sine, lume și ceilalți: raționale și iraționale.

• Credințele raționale sunt cele care ne ajuta să ne atingem scopurile propuse, sunt conforme cu realitatea în care trăim și sunt formulate în termeni de preferințe (mi-ar plăcea să..., mi-aș dori ..."); ele pot, în unele cazuri, conduce la emoții ca tristețe, îngrijorare, regret, iritare - emoții funcționale (adaptative).
• Credințele iraționale ne împiedică la adaptarea la condițiile de viată când acestea sunt formulate in termeni absolutiști (trebuie, este obligatoriu, niciodată) și duc la emoții de tipul depresie, anxietate, vinovăția, furie - emoții disfuncționale.

.....

Înainte de toate, înainte de a vă apuca să lucrați e important să aveți capacitatea să fiți obiectivi cu voi și cu comportamentele voastre. Un instrument la îndemnă este relaxarea de tip mindfulness privită ca o bună practică pentru prevenirea stresului.

Propunerea mea de astăzi este o altă carte – și anume Mindfulness zi de zi – Jon Kabat-Zinn.

Cartea lui se adresează începătorului din noi. Ea este o carte de reflecții și exerciții și poate fi utilizată ca un set de lecții zilnice despre practica mindfulness. Jon Kabat-Zinn este profesor de medicină la Universitatea din Massachusetts, unde a înființat Clinica de Reducere a Stresului și Centrul pentru Mindfulness în Medicina, Îngrijirea Sănătății și Societate. A studiat budismul și zenul cu maeștri renumiți.

Roxana Alexandra POPA

Psiholog clinician si Psihoterapeut

Bibliografie

Bogathy, Z., (2004). Manual de psihologia muncii si organizatională, Editura Polirom

Zlate, M., (2007). Tratat de psihologie organizational - manageriala. Editura Polirom