Antibioticele au reprezentat un progres medical care a permis salvarea a sute de milioane de vieţi. Specialiștii însă, trag un semnal de alarmă cu privire la folosirea abuzivă a medicamentelor antibiotice. Astfel, s-a ajuns ca în ultimele decenii să ne confruntăm cu bacterii tot mai rezistente la acest tip de tratament. Boli grave precum marile arsuri, tratamente după transplantul de organe, chimioterapia sau îngrijirea prematurilor riscă să devină greu de realizat. Totul din cauza creşterii rezistenţei la antibiotice a bacteriilor periculoase care pot infecta aceşti pacienţi.

”Ziua Europeană a informării cu privire la utilizarea Antibioticelor” este o iniţiativă europeană anuală în domeniul sănătăţii publice. Aceasta se desfăşoară pe 18 noiembrie în scopul informării cu privire la pericolul pe care îl reprezintă pentru sănătatea publică rezistenţa la antibiotice, precum şi cu privire la utilizarea prudentă a acestora. Datele cele mai recente confirmă că în întreaga Uniune Europeană numărul pacienţilor infectaţi cu bacterii rezistente este în creştere şi că rezistenţa la antibiotice este un pericol major pentru sănătatea publică.

Utilizarea prudentă a antibioticelor poate contribui la stoparea dezvoltării bacteriilor rezistente şi la garantarea eficienţei antibioticelor pentru generaţiile viitoare. (https://antibiotic.ecdc.europa.eu/ro)

Din păcate, România ocupă locul 2 în topul țărilor europene care utilizează irațional antibiotice, iar nivelul de cunoaștere a unor informații esențiale despre antibiotice în rândul populației este unul redus.

Ce este de făcut? Răspunsul stă într-o mai bună prescriere, în educația publicului larg, dar și în noi reglementări privind prescrierea antibioticelor și reducerea eliberării acestora fără rețetă medicală.

Conform unui studiu recent (“Cum se tratează românii de răceală și gripă?”) peste 4.5 milioane de români au tratat în ultimul an cel puțin o dată răceala manifestată prin durere în gât cu antibiotice și peste 30% dintre ei au făcut acest lucru fără niciun fel de recomandare de la medic. Conform documentului, o treime dintre cei care au consumat antibiotice fără prescripție de la medic s-au documentat cu privire la utilizarea antibioticelor, apelând la sfaturile celor apropiati sau citind pe Internet.

În acest context, specialiștii amintesc faptul că soluția de prima intenție pentru tratamentul răcelii comune o reprezintă medicamentele simptomatice. De exemplu, pentru durere în gât sunt recomandate pastilele de supt sau spray-urile pentru gât, iar pentru alte simptome, precum durerea de cap, de urechi și febră, se recomandă medicamente antiinflamatoare administrate pe cale orală, medicamente pentru desfundat nasul.

Studiul “Cum se tratează românii de răceală și gripă?” a fost efectuat la cererea Societății Române de Rinologie, în luna octombrie a acestui an, pe un eșantion reprezentativ de 1.566 de persoane, care reproduce, din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a populației utilizatorilor de Internet din România, de peste 18 ani.

Subiectul consumului de antibiotice va fi discutat pe larg, în cadrul emisiunii CONSULTAȚII, de la finalul acestei săptămâni.