Festivalul Cinecopilăria: Elisabeta Bostan este celebrată în 2022 în orașul natal, la Buhuși

 

Veronica, Năică și Campioana revin pe marele ecran

 Exclusiv în festival: un interviu cu regizoarea copilăriei tuturor generațiilor

Anul 2022 aduce una dintre cele mai importante sărbători ale filmului românesc. Primăria orașului Buhuși, Asociația ARTIS și Casa de Cultură Buhuși lansează proiectul cultural CineCopilăria cu Elisabeta Bostan. Proiectul va avea loc la Buhuși, orașul natal al regizoarei. CineCopilăria devine festivalul filmului copilăriei și se va desfășura anual la Buhuși, locul natal al regizoarei care a marcat generații prin filmele pe care le-a făcut.

Asociația ARTIS, primarul orașului Buhuși, Vasile Zaharia, și reprezentanți ai Casei de Cultură Buhuși, au mers la București, acasă la Elisabeta Bostan, pentru un interviu în premieră cu regizoarea filmelor pentru copiii, dar și pentru a deschide oficial proiectul. Interviul este realizat în parteneriat cu Cinemaraton și va fi dufuzat în premieră la Buhuși, apoi pe micile ecrane.

„Sunt foarte emoționată, mi-ați făcut o mare bucurie. Dumnezeu v-a trimis în viața mea și nu îmi vine să cred că am casa plină de începuturile mele, de la Buhuși. Astăzi, aici este o minune. E o minune pentru că ați vrut să veniți în casa mea”, a spus Elisabeta Bostan în cadrul întâlnirii.

Regizoarea a primit două distincții oficiale din partea echipei ARTIS și din partea Primăriei Buhuși.

„Educația mea a fost făcută în spiritul respectului pentru valori. Este nevoie să ne amintim de valorile pe care le are fiecare localitate. Iar Buhușiul, dintr-o foarte mare fericire, are asemenea valori și printre primele sunteți dumneavoastră. Ne dorim ca acest festival să se întâmple anual, să devină un eveniment cultural pentru întregul județ și, de ce nu, pentru toată regiunea și pentru toată țara. Sunt sincer emoționat și măgulit pentru că mă aflu în fața dumneavoastră, în casa dumneavoastră. Au fost înălțătoare aceste momente și v-am ascultat cu drag și dragoste”, a mărturisit Vasile Zaharia, Primarul Orașului Buhuși.

În cadrul ediției-pilot a festivalului, care va avea loc în luna martie a acestui an, Elisabeta Bostan va fi numită cetățean de onoare al orașului, iar Casa de Cultură din Buhuși îi va purta numele.

Tot în cadrul festivalului, va fi aniversat și unul dintre cele mai îndrăgite filme pentru copii. Veronica, care va împlini 50 de ani de la lansare, va fi difuzat pe marele ecran, alături de invitați speciali. Filmul a avut premiera pe 6 aprilie 1972. Regizat de Elisabeta Bostan, producția îi are în rolurile principale pe Lulu Mihăescu, Margareta Pâslaru și Dem Rădulescu.

Statisticile spun că numărul persoanelor care au primit numele Veronica după 1972  a fost de 17.339; 0.50% din persoanele care au văzut filmul Veronica și-au denumit copiii cu același nume. Producția a adunat, oficial, 3.620.420 de spectatori.

DESPRE ELISABETA BOSTAN

Pe 1 martie 1931, în orașul Buhuși, județul Bacău, venea pe lume un copil care avea să fie, peste ani, un mare nume în cinematografia românească – Elisabeta Bostan. A urmat studiile liceale în Piatra Neamț, la Colegiul „Calistrat Hogoș”. Formarea educațională a continuat  studiile universitare, pe care le-a urmat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București, în perioada 1950 – 1954.

Din talentul și dedicarea pentru cinematografie a Elisabetei Bostan a luat naștere Puștiul, care a însemnat debutul în filmul artistic de ficțiune, în 1961.

Multe generații au crescut cu aventurile lui Năică, eroul căruia i-a dat viață Elisabeta Bostan, în calitate de scenaristă și realizatoare a seriei de scurtmetraje dedicate popularului copil din satul românesc. Un altfel de Nică, eroul filmului Amintiri din Copilărie după Ion Creangă.

De-a lungul carierei dedicate, colaborează cu scenarista Vasilica Istrate la filme de mare succes de public și de critică precum: Tinerețe fără bătrânețe, Veronica, Veronica se întoarce, Mama, Saltimbancii, Un saltimbanc la Polul Nord, Promisiuni și Campioana.

De asemenea, Elisabeta Bostan este și realizatoare serialului de televiziune Fram.

Este ambasador al filmului românesc, fiind membră în multe jurii internaționale. A primit, astfel, recunoașterea valorii filmelor sale, multipremiate în competiții de profil, desfășurate în Europa, Asia, America de Nord și de Sud, Australia. Președintă a juriilor la Festivalurile de Teatru de la Teheran, Moscova, Munchen, Milano ori Tomar (Portugalia).

De asemenea, ample retrospective ale filmelor sale au fost organizate în Japonia (Tokyo, Kyoto), India (Madras), Iran (Teheran) și Canada (Montreal).

A primit aproape șaizeci de premii naționale și internaționale, cărora, în 2009, li s-a alăturat și premiul Gopo pentru întreaga activitate. A primit aplauze și reverențe pentru admirabila operă cinematografic desfășurată de-a lungul unei jumătăți de secol.

DESPRE BUHUȘI

Prima atestare documentară datează din 1438, fiind consemnată așezarea cu numele de Bodești. La 14 aprilie 1457, în localitatea Orbic (azi cartier al orașului), Ștefan cel Mare, înaintând spre Suceava, a obținut o victorie decisivă asupra lui Petru Aron. Începând cu anul 1800, așezarea capătă treptat numele actual, fiind numită mai întâi Bodeștii lui Buhuș, Bodeștii Buhușoaiei, Buhușoaia, Buhuș. Toate aceste denumiri derivă de la numele familiei boierești Buhuș care stăpânea aceste locuri. În anul 1819 a fost declarat târg boieresc, iar din anul 1832 încep să apară primele ateliere meșteșugărești. A fost declarat oraș în anul 1930.

La pagina 137 din Enciclopedia Cugetarea (1936 - 1939), precum și la pagina 576 din Istoria românilor, de Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu se afirmă cu certitudine că localitatea a purtat în trecut și numele de București. Orașul Buhuși s-a dezvoltat datorită existenței Fabricii de Postav care, acum 100 și ceva de ani, era cea mai mare din Europa și aducea venituri considerabile localității.