Fresce și teatru documentar la Casa Filipescu-Cesianu

Muzeul Municipiului Bucureşti și Teatrul Masca vă invită la seri cu totul speciale în curtea Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr 151), în cadrul proiectului „În apropierea sfinţilor de la Văcăreşti - fresce şi teatru”.

Vineri, 12 și 19 august, bucureştenii sunt aşteptaţi în grădina Casei Filipescu-Cesianu la un dublu eveniment: vizitarea gratuită a expoziţiei „În apropierea sfinţilor. Frescele de la Văcăreşti după 40 de ani” în intervalul 18.00-19.00 şi participarea la premiera Teatrului Masca „O crimă perfectă (Îngerii de la Văcăreşti)”, un spectacol de Mihai Mălaimare care va începe de la ora 19.00.

Premieră a stagiunii outdoor 2022 a Teatrului Masca, spectacolul este bazat pe documente de epocă şi pe memoriile celor implicaţi în derularea evenimentelor, aducând în faţa spectatorilor contemporani istoria tragică a distrugerii în ultimii ani ai regimului comunist a celei mai mari mănăstiri ortodoxe din Europa de Sud-Est.

Acest proiect îşi propune să îmbogăţească experienţa vizitării unei expoziţii prin vizionarea unui spectacol de teatru care se află în aceeaşi zonă stilistică din punct de vedere vizual şi care abordează acelaşi subiect. Urmărind facilitarea accesului unor largi categorii socio-profesionale la actul artistic de calitate prin susţinerea de spectacole în spaţii care oferă şi alte zone de interes cultural, proiectul „În apropierea sfinţilor de la Văcăreşti - fresce şi teatru” poate contribui la informarea și sensibilizarea publicului în legătură cu importanţa culturală pe care o avea ansamblul Mănăstirii Văcăreşti.

Expoziția permanentă găzduită, în Corpul Lapidarium, de Casa Filipescu-Cesianu, se intitulează „În apropierea sfinților. Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani” și a fost vernisată în luna februarie a anului 2017. La începutul anului 2020 au fost aduse două noi fragmente care completează imaginea istorică a vechii mănăstiri.

Construcția Mănăstirii Văcărești a început în anul 1716 la inițiativa lui Nicolae Mavrocordat (1680-1730), domn al Țării Românești, însă edificarea întregului complex s-a finalizat în timpul domniei fiului său, Constantin Nicolae Mavrocordat (1711-1769).

Pe o moșie de cumpărătură domnească, primul domn fanariot Nicolae Mavrocordat a ridicat o mănăstire cu hramul Sfintei Treimi considerată o „capodoperă a artei sacre românești”. Se afla la sud-est de urbea bucureșteană, pe un întins câmp aflat pe dealul Văcăreștilor, parte din dealurile Bucureștilor. Era așezată pe un promontoriu, mai înalt cu circa 20 de metri față de luncă. Din pricina vicisitudinilor politice, grandiosul ansamblu a fost construit în mai multe etape și admirat de toți cei care au poposit vremelnic pe aceste meleaguri de-a lungul veacului al XVIII-lea, socotindu-l „o izbândă a vechii arhitecturi din Orientul ortodox”. Era ultimul mare edificiu al vechii arhitecturi românești.

Demolarea măreței și vestitei Mănăstiri Văcărești - act considerat în mod unanim drept o „crimă împotriva patrimoniului românesc” - s-a încheiat pe 15 decembrie 1986. Fresce salvate care se găsesc în patrimoniul Muzeului Municipiului București pot fi văzute în prezent atât la Casa Filipescu-Cesianu, cât și la Palatul Suțu în cadrul expoziției „Acte fanariote din colecția Muzeului Municipiului București”.