După premiera spectacolului Istoria copilăriei (4 episoade) atât la Sibiu, la Teatrul pentru Copii și Tineret GONG, cât și la MiniREACTOR în Cluj-Napoca, urmează premiera lui online, pentru a da posibilitatea tuturor celor care nu pot ajunge la reprezentațiile în sală să se bucure de această incursiune în copilăriile oamenilor din trecut.

Cele 4 episoade vor fi difuzate în premieră online vineri, 24 iunie, de la ora 20, pe canalul de YouTube MiniREACTOR #teatru pentru copii: https://bit.ly/3n6Qmwo. Episoadele vor putea fi vizionate în mediul online timp de 5 zile, in perioada 24-27 iunie (până la ora 20).

Cele patru piese vor putea fi de asemenea citite pe site-ul LiterNet, unde trei dintre ele sunt deja publicate, cu al patrulea urmând să apară în 27 iunie.

Spectacolul-coupe Istoria copilăriei (4 episoade) e rezultatul unui parteneriat între teatrul MiniREACTOR și Teatrul pentru Copii și Tineret GONG Sibiu și reprezintă o provocare atât pentru membrii celor două echipe, cât și pentru publicul tânăr.
Viața copiilor din secolele trecute era extrem de diferită de cea a copiilor din zilele noastre. De-a lungul istoriei, raportarea la copii a alternat între perspective diverse și contrastante, între a-i vedea fie ca purtători ai păcatului originar, fie ca exponenți ai unei presupuse inocențe angelice. În Occident, abia începând cu secolul al XX-lea copiii au început să nu mai fie atât de expuși morții, abandonului sau violenței fizice, iar relațiile dintre părinți și copii au intrat într-o epocă a înțelegerii reciproce.
Gândit ca o radiografie a copilăriei părinților, bunicilor sau strămoșilor noștri, spectacolul le oferă spectatorilor șansa unei mai bune înțelegeri a generațiilor trecute și a felului în care a evoluat percepția asupra educației celor mici.
Spectacolul prezintă patru povești cu copii din vremuri trecute pentru a pune în evidență evoluția în timp a condiției copilului, precum și dinamica relației copil-adult.

Scoțând la iveală istorii din vremuri apuse, sărbătorim felul în care copiii experimentează, de fapt, dintotdeauna lumea: cu încredere și curiozitate, cu curaj și prospețime. Din plin. Cu toată inima.

ISTORIA COPILĂRIEI (4 EPISOADE)

PĂIANJENUL DIN INIMĂ de Petro Ionescu
regia: Delia Gavlițchi
cu: Angela Páskuy, Adrian Prohaska, Claudia Stühler
asistentă de dramaturgie: Roxana Țentea
1800. O fetiță e constrânsă de părinți să termine treburile casnice și să lase joaca. Cu ajutorul apariției neașteptate a Băiețelului Invizibil, ea descoperă păianjenul din inima oamenilor. Își propune să-și învețe părinții să își accepte păianjenii și să îi îngrijească cu blândețe.

DE-A BABA de Alexa Băcanu
regia: Olivia Grecea
cu: Angela Páskuy, Adrian Prohaska, Claudia Stühler
1600. Într-o noapte cu lună plină, părinții o trimit pe Geta cu un ghem de lână la bunica ei, care locuiește în pădurea înfricoșătoare. Bunica o învață pe Geta cum să își accepte teama și ce „arme” să folosească împotriva personajelor care îi provoacă starea de frică: curaj, bunătate și înțelepciune.

RĂBDĂRI PRĂJITE de Alex Moldovan
regia: Ana Crăciun-Lambru
cu: Cătălin Filip, Doru Taloș și Oana Tămaș
1980, perioada Comunismului, un oraș din România. Un grup de copii se joacă în spatele blocului, visând la cariera de fotbalist pe care o va avea Gigel. Mama îl trimite să cumpere pâine, dar el rătăcește cartela și se vede nevoit să fugă de acasă de rușine că și-a ratat strălucitul viitor.

CARUSEL de Ana Cucu-Popescu
regia: Diana Dragoș
cu: Cătălin Filip, Doru Taloș și Oana Tămaș
asistentă de regie: Adriana Creangă
O fetiță se întoarce în timp, în anii 1500, într-un târg. Aici observă cum copiii sunt vânduți la prețuri negociabile, precum animalele. Ce o revoltă cel mai mult pe fetiță sunt diferențele de gen, diferența de preț și interes per cap de copil între fete și băieți.

scenografia: Florin Suciu
muzica: Văzduh (Adi Cimpoeșu)

Vârstă recomandată 7+
Foto și video afiș: Ioana Ofelia

Fotografii din spectacol: Cătălin Grigoriu

Spectacolul este realizat în cadrul unui proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.