Mai 68, revoluţia imposibilă? interviu cu filosoful şi realizatorul de documentare Isy Morgensztern
27 Iunie 2018, 09:46
Interviu realizat de Monica Chiorpec
În definitiv, Mai 68 a fost un succes sau un eşec, în Franţa şi în Europa? Pentru a face o analiză a diferitelor perspective pe care le presupune această întrebare, Institutul Francez din România (IFB)îl invită la Bucureşti pe Isy Morgensztern, filosof, producător-realizator al documentarului Benny Lévy ou la révolution impossible (Benny Lévy sau revoluţia imposibilă - 2008, ARTE). Filmul este o reconstituire amănunţită a parcursului organizaţiei La Gauche prolétarienne (Stânga proletară), formaţiune de extremă stângă creată în 1968, dar şi a traiectoriei ultimului său lider, Benny Lévy, cel care a lăsat de-o parte activismul de sorginte maoistă pentru a se întoarce la tradiţiile şi la scrierile sacre iudaice.
În premieră în România, Benny Lévy sau revoluţia imposibilă (1h42) va putea fi văzut marţi 26 iunie 2018, la ora 18.30, la Sala Elvire Popesco a IFB. Proiecţia va fi urmată de dezbaterea Mai 68, revoluţia imposibilă?, cu participarea producătorului-realizatorului Isy Morgensztern, a lui Sorin Antohi, istoric şi eseist, şi a luiAndrei Ţărnea, diplomat, comisarul român al Sezonului Franţa-România. Dezbaterea se va desfăşura în franceză şi română, cu traducere simultană în ambele limbi.
Credit foto: Monica Chiorpec
Înainte de întâlnirea de la Bucureşti, Isy Morgensztern va vorbi despre dimensiunea utopică a evenimentelor din 1968, dar şi despre speranţa sădită în oameni de această revoluţie ratată, în cadrul Colocviului 1968 : Contracultură, ideologie, utopie, organizat între 21 şi 24 iunie, la Sinaia, de către Asociaţia « Orbis Tertius / A Treia Lume », cu sprijinul Casei Regale a României şi a IFB.
Mai 68 este catalizatorul ascensiunii, în Franţa, a unei stângi radicale, însufleţite de o generaţie tânără, antiautoritaristă, care aspiră la o schimbare ideologică de profunzime prin intermediul ilegalismului şi al acţiunilor în forţă. Documentarul Benny Lévy sau revoluţia imposibilăîncearcă să explice motivaţiile unui astfel de angajament revoluţionar prin prisma experienţei lui Benny Lévy, conducătorul Stângii proletare, o organizaţie de inspiraţie marxist-maoistă şi anarhistă, ai cărei membri se identificau cu partizanii antifascişti din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Fondator al cotidianului Libération, secretar al lui Jean-Paul Sartre şi adept al ideilor filosofului Emmanuel Lévinas (de altfel, va conduce Institutul de studii lévinasiene până la moartea sa, în 2003), Benny Lévy a fost cel care a decis desfiinţarea Stângii Proletare. În viziunea sa, lupta revoluţionară presupune o oarecare rătăcire de sine, o rătăcire a ideilor: „Angajamentul politic vine dintr-o mare dorinţă, las la o parte tot ceea ce perturbă această dorinţă; sunt într-o încercare de depăşire a sinelui, pe care o văd dintr-o perspectivă grandioasă. Ne angajăm în virtutea acestei dorinţe care, mai apoi, ne amăgeşte, ne face să greşim. Pe când eram activist, la un moment dat, mi-am dat seama că deveneam un individ din ce în ce mai ‘artificial’, o fiinţă umană care nu mai eram eu”.
Tranziţia lui Benny Lévy de la militantism la fundamentele filosofice ale iudaismului este una dintre principalele axe de lucru ale lui Isy Morgensztern, el însuşi filosof şi profesor de istoria religiilor (la Toulouse). Autor a peste zece studii în cele două domenii, cercetătorul a publicat, în 2015, L'aventure monothéiste. Judaïsme, christianisme, islam : ce qui les rapproche, ce qui les distingue (Aventura monoteistă. Iudaism, creştinism, islam: asemănări, deosebiri), la editura La Découverte. Acest tratat vine să continue şi să aprofundeze documentarul omonim, l’Aventure monothéiste (Aventura monoteistă), pe care l-a realizat în 2010. Isy Morgensztern a făcut parte din echipele care au creat cotidianul Libération şi canalul de televiziune franco-german ARTE. Pentru acesta din urmă, dar si pentru posturile Grupului France Télévisions, a realizat aproape cincisprezece documentare, între care remarcabilul film de artă Mark Rothko, un humaniste abstrait (Mark Rothko, un umanist abstract), despre unul dintre cei mai de seamă pictori şi intelectuali ai secolului 20, cel mai important reprezentant al expresionismului abstract american.
Pentru contacte de presă, programări de interviuri și/sau reportaje, vă rugăm să luați legătura cu Andrei Popov, responsabilul de comunicare al Institutului Francez din București.
