PORTRET: 100 de ani de la naşterea actorului Horia Căciulescu

Duminică, 13 februarie se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Horia Căciulescu, un remarcabil actor de comedie.

S-a născut la 13 februarie 1922 la Belinţ, lângă Lugoj, în judeţul Timiş, fiind unicul fiu al familiei.

A jucat în spectacole de revistă şi varietăţi la Teatrul Savoy şi la Teatrul de Estradă, apoi la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”.

A debutat în 1945, în spectacolul studenţesc „Gaudeamus igitur”, Liviu Ciulei realizând decorurile.

A interpretat numeroase roluri în piese şi scenete, mult apreciate de publicul vremii: „Fără mănuşi”, „Revista 58”, „Un băiat iubeşte o fată”, „Ocolul pământului în 30 de melodii”, „Cer cuvântul la diverse”, „Se caută o vedetă” etc., alături de nume mari ale Teatrului de Revistă: Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Puiu Călinescu etc.

În film, a colaborat cu regizori ca Aurel Miheles şi Gheorghe Naghi („Telegrame”/1959), Ion Popescu Gopo („O poveste obişnuită … o poveste ca-n basme”/1959, „S-a furat o bombă – 1961, „Paşi spre lună” – 1963, „Comedie fantastică” – 1975, film nominalizat la „Ursul de aur” în cadrul festivalului de film de la Berlin din acelaşi an), Paul Călinescu („Titanic Vals”/1964), Pierre Bokor („Tufă de Veneţia/1977) etc.

Alte producţii cinematografice în care a jucat sunt „Și Ilie face sport” (1955) – debutul său în film, regia Andrei Călărașu, „Pe răspunderea mea” (1956), regia Paul Călinescu, în care a jucat alături de Geo Barton şi Iurie Darie, „Sentința” (1970), regia Ferenc Kosa, în care a jucat alături de Ferenc Bessenyei şi George Motoi, „Mihai Viteazul” (1971), regia Sergiu Nicolaescu, în care a jucat alături de Olga Tudorache, Irina Gărdescu şi Amza Pellea.

De asemenea, Horia Căciulescu s-a aflat în distribuţia serialului TV „Toate pînzele sus” (1977).

În perioada 1948-1951, Horia Căciulescu a fost deţinut politic, fiind acuzat de „tentativă frauduloasă de trecere a frontierei”, aflându-se în ani lungi de detenţie la canalul Dunăre – Marea Neagră, în fapt cel mai dramatic rol al vieţii sale.

A avut o îndelungată colaborare cu Radiodifuziunea pentru spectacolele Teatrului Naţional Radiofonic şi emisiunea „Unda veselă”.

La Teatrul Naţional Radiofonic a jucat în spectacole precum „Bolnava prefăcută” de Carlo Goldoni, adaptarea radiofonică de Mihai Crişan, regia artistică: Dan Puican, regia de studio: Ion Prodan, regia muzicală: Emil Nedelescu, regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic, înregistrare din anul 1976, „Cafeneaua anului 1900”, de Max (Dimitrie Radu) Rosetti, dramatizarea radiofonică de Mihai Ispirescu, regia artistică: Dan Puican, regia de studio: Crânguţa Manea, regia muzicală: Timuş Alexandrescu, regia tehnică: ing. Andrei Sireteanu, înregistrare din anul 1977, „Călătorului îi şade bine cu drumul”, de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, dramatizarea radiofonică de Ion D. Șerban, regia artistică: Dan Puican, regia de studio: Crânguţa Manea, regia muzicală: Marga Capitanovici, regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic, înregistrare din 2 ianuarie 1971, „Moş Teacă şi epizotia”, de Anton Bacalbașa, dramatizarea radiofonică de Virgil Stoenescu, regia artistică: Dan Puican, regia de studio: Crânguţa Manea, regia muzicală: Marga Capitanovici, regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic, înregistrare din anul 1972, în comedia „Nasul” de Nikolai Vasilievici Gogol, adaptare radiofonică de Florian Potra, regia artistică: Silviu Jicman, regia de studio: Ion Prodan, regia muzicală: Nicolae Neagoe, regia tehnică: Vasile Manta, înregistrare din anul 1984, în „Nunta lui Figaro” de Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, adaptarea radiofonică de Eugenia Ţundrea, regia artistică: Dan Puican, regia muzicală: Timuş Alexandrescu, regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic, înregistrare din anul 1987, în „Un scos din pepeni”, de Gheorghe Brăescu, dramatizarea radiofonică de Valentin Silvestru, regia artistică: Dan Puican, regia de studio: Crânguţa Manea, regia muzicală: Marga Capitanovici, regia tehnică: ing. Tatiana Andreicic, înregistrare din anul 1972 sau în „Analfabetul”, de Branislav Nušić, traducerea de Nicolae Popovici, adaptarea radiofonică de Magdalena Boiangiu, regia artistică: Paul Stratilat, regia muzicală: Nicolae Neagoe, regia tehnică: ing. George Buican, înregistrare din anul 1967.

Tot la radio a jucat în spectacolul Teatrului Național Radiofonic pentru copii ”Din năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea”, de Anton Pann, înregistrare din 1965, în rolul Ahmed, scenariu radiofonic de Ștefan Tita, regia artistică: Mihai Pascal

Cei care l-au cunoscut vorbesc despre talentul, farmecul şi inteligenţa sa. Teatrul, Filmul, Radioul sau Televiziunea l-au i-au oferit prilejul să-şi pună masca, să devină mai comic decât textele pe care le interpreta, să fie îndrăgit şi apreciat de marele public.

Este autor al unei cărți de benzi desenate pentru copii, „Brunețel, Roșcovanul și Bălăioara” (1971), cu ilustrații de N. Nobilescu.

La Revoluţia din decembrie 1989, mai exact pe 24 decembrie 1989, actorul, însoţit de soţia sa şi sora acesteia, Vica şi Milica Gavriliuc, conducea o Dacia verde, când la o intersecţie, după Parcul Cişmigiu, a fost nimerit, prin parbriz, fix în cap, plaga gravă cauzându-i decesul pe loc. Soţia şi cumnata au fost rănite la membre şi, chiar în aceste condiţii, au fost nevoite să coboare din maşină, la somaţia forţelor de represiune ale Armatei.

Trupul lui Horia Căciulescu a fost descoperit şi identificat abia pe 27 decembrie când s-a consemnat şi decesul acestuia. Avea 66 de ani.

Este înmormântat la Cimitirul Eroilor Revoluţiei din Bucureşti.

RADOR: Răzvan Moceanu