PORTRET: Actriţa Olga Delia Mateescu împlineşte 70 de ani
06 Noiembrie 2019, 06:22
Motto: „Îmi place mirosul teatrului, e un miros specific al scenei şi poate că vine din faptul că acolo sunt comprimate foarte multe inimi generoase” – Olga Delia Mateescu
Miercuri, 6 noiembrie, actriţa de teatru şi film, scriitoarea, regizoarea şi profesorul universitar doctor Olga Delia Mateescu împlineşte 70 de ani. A jucat în neumărate roluri celebre pe scena Naţionalului bucureştean, unde activat timp de 30 de ani, a jucat în filme pentru marele şi micul ecran, a scris şi regizat piese de teatru, a scris volume de teatru şi proză scurtă, a avut participări la producţii radiofonice. Prin întreaga sa carieră a artistică, Olga Delia Mateescu s-a distins ca o reprezentantă de marcă a actului cultural din ţara noastră.
Piesa de teatru ‘Vrajitoarele din Salem’, jucata pe scena Teatrului National din Bucuresti (TNB). In imagine: actorii Claudiu Bleont (stg.) si Olga Delia Mateescu (dr.). 1992
Olga Delia Mateescu s-a născut la 6 noiembrie 1949 la Livezile, în judeţul Bistriţa – Năsăud, fiind fiica actriţei Aura Râmniceanu şi a medicului Igor Volosievici. La vârsta de trei ani părinţii ei se despart, Olga mutându-se cu mama ei la Reşiţa unde parcurge studiile liceale.
A absolvit în anul 1969 Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti – Secția Limbi romanice și clasice, iar în anul 1973 a absolvit şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, la clasa profesorului Dem Loghin.
În perioada în care studia filologia a făcut parte din trupa teatrului studenţesc Podul, unde s-a întâlnit cu viitorii mari actori Florin Zamfirescu, Mircea Diaconu, sau Gelu Colceag, iar în anul 1973, la absolvirea IATC i s-a decernat Premiul Şcolilor de Teatru.
Tot în anul 1973 debutează pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu rolul Caterina din „Furtuna”, de Nikolai Alekseevici Ostrovski, în regia lui George Teodorescu. În perioada 1973 – 2003 a jucat în numeroase roluri de succes pe această scenă teatrală, dintre acestea menţionăm rolul Maria Cristina Oniţă – în „Acord”, de Paul Everac, regia Letiţia Popa, 1977, Inocenta – în „Gimnastică sentimentală” de Vasile Voiculescu, regia Alexandru Toscani, în 1980, Sora Ratched – în „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman, regia Horea Popescu, în anul 1983, Rachel – în „Vassa Jeleznova” de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, în 1988, Medeea – „Trilogia antică” după Euripide şi Seneca, regia Andrei Şerban, 1990, Elizabeth Proctor – „Vrăjitoarele din Salem” de Arthur Miller, regia Felix Alexa, 1991, Mira – „Salt mortal” de Aziz Nesim, regia Gavril Pinte, 1994, Narcisa – „Tehnica raiului” de Mihai Ispirescu, regia Dan Micu, 1997, Catherine Shimma – în „Dragoste în hala de peşte” de Israel Horovitz, regia Ion Cojar, în 1998, Sylvia Archibald – în „Aşteptând la Arlechin” de Noel Coward, regia Ion Cojar, în 2002 sau Ranievskaia – în „Maşinăria Cehov” de Matei Vişniec, regia Cristian Ioan, în anul 2003.
A debutat în film în anul 1974, în pelicula „Tată de Duminică”, în acelaşi an debutând şi pe micul ecran, în filmul „Bălcescu”. A mai jucat în filme precum „Cercul magic” (1975), „Domnişoara Nastasia” (1976), „Dumbrava minunată” (1980), „Aşteptând un tren” (1982), „Misterele Bucureştilor” (1983), „Colierul de turcoaze” (1985), „Aştept provincia” (1995), „Secretul Mariei” (2005), „Vocea inimii” (2006), sau „Fumatul poate să ucidă” (2010), produs de UNATC şi regizat de Millo Simulov – ea însăşi fiind o fumătoare înrăită ! – , în scurtmetrajulo „Str. Drapelului nr. 0” (2014) şi în „De ce eu?” (2015).
În producţii TV a mai jucat în roluri precum Otilia – în „Secretul Mariei”, regia Mihai Bauman, Doina Zotincă, Antena 1, 2005 şi Georgeta – în „Vocea inimii”, regia Mihai Bauman, Doina Zotincă, Antena 1, 2006.
Este doctor în Istoria Teatrului din anul 1999, titlu obţinut la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, sub conducerea prof. univ. Ileana Berlogea.
A mai jucat în rolul Fraulein, în „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, regia Dan Tudor, la Teatrul Metropolis şi a regizat, la Teatrul Masca, propria piesă – „Grenada” – debutul regizoral al Olgăi.
BUCURESTI, ROMANIA: Lansarea volumului „Ferma de struti” (teatru), de Olga Delia Mateescu (in imagine), aparut la Editura Cartea Romaneasca, 17 februarie 2003. „STIRE PE FLUX” ROMPRES Foto/ Viorel LAZARESCU
De asemenea a jucat la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, în anul 2003, în „Comedie de modă veche” de Aleksei Arbuzov, regia Puiu Şerban, a participat la seria de emisiuni radiofonice „Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim” şi a montat piesa de teatru radiofonic „Ferma de struţi”, în regia lui Dan Puican, în anul 2004.
A susţinut recitaluri de poezie ca „Miniaturi lirice şi coregrafice”, în regia lui Miriam Răducanu, „Ion Caraion”, în regia lui Gavril Pinte, sau în regie şi adaptare proprie – spectacolele „Pe la ceasul cinci spre seară” de Federico Garcia Lorca şi „Scrisori basarabene”.
A scris volumul de dramaturgie „Urme”, Eeditura Cartea Românească, 1997, „Capricii”, editura Unitext, 1997, piesa „Fantoma de la Coventry”, în cadrul antologiei de texte premiate „Operaţie pe cord deschis”, editura Astra Braşov, 1998, volumul de dramaturgie „Statuia Libertăţii”, editura Cartea Românească, 1999, volumele „Medeea în război cu timpul”, editura Universalia, 2000 şi „Ferma de struţi”, editura Cartea Românească, piesele „Astă seară nu moare nimeni”, Antologia Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, 2002, „No one’s going to die tonight”, revista „Romanian Review”, 2003, „Ce soir personne ne meur”, revista „Revue Roumaine”, 2003, romanul „Manuscrisul”, editura Carte de suflet, 2003 şi volumul „Şampanie în lanul de grâu”, editura Muzeul Literaturii Române, 2004.
Este autoarea volumnelor „E…”, Editura Muzeul Literaturii Române, 2007, „Câinele doctorului” (teatru), Editura Tracus Arte, 2008, „Vorbirea. Joc al identităţii”, Editura Tracus Arte, 2009, „Teatru”, vol. I, II, Editura Tracus Arte, 2012, „Manuscrisul din ape”, Editura Neverland, 2012, „Memoriile unui om prost”, Editura eLiteratura, 2013, „Scena crimei” (1) – volum de piese poliţiste (autori: Horia Gârbea, Denis Dinulescu, Olga Delia Mateescu), Editura Tritonic, 2015, „Basme cu O-Glinda”, Editura Tracus Arte, 2017 şi “București Noir”, antologie apărută la editura Tritonic, 2017.
Cărţile ei preferate sunt „Jocul cu mărgele de sticlă“ a lui Hermann Hesse, „Muntele vrăjit“ a lui Thomas Mann şi „Legendele şi miturile Greciei antice“.
Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, societară de onoare a Teatrului Naţional din Bucureşti, şi membră a UNITER.
BUCURESTI, ROMANIA: Lansarea cartii „Sampanie in lanul de grau” de Olga Delia Mateescu, 17 iunie 2004. „STIRE PE FLUX” ROMPRES Foto/ Viorel LAZARESCU
A obţinut numeroase premii şi distincţii cum sunt Premiul Școlilor de Teatru (1973), Premiul de Creaţie al Teatrului Naţional pentru rolul Inocenta – „Gimnastică sentimentală” de Vasile Voiculescu, 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie, Premiul I. C. Brătianu – la Concursul Naţional de Literatură Nihil Sine Deo – Braşov pentru piesa „Fantoma de la Coventry” – în 1997, Premiul UNITER pentru Cea mai bună piesă a anului 1997 – „Capricii”, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie, pentru volumul „Ferma de struți” – în anul 2003, Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler – în 2004.
De asemenea, Olga Delia Mateescu a primit Medalia Duminica Ortodoxiei, în 2008, Premiul II la FestCo pentru piesa „Canapeaua”, 2009, Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru vol “Miere și canapea”, 2010, este Cetățean de Onoare al județului Caraș- Severin, titlu acordat în anul 2011, a obţinut Premiul 1 la Concursul de piese polițiste, editura Tritonic și Teatrul Coquette, 2015 şi a primit Premiul Opera Omnia pentru dramaturgie al Filialei de dramaturgie București, a USR, 2016.
Olga Delia Mateescu a fost căsătorită de 2 ori şi are 2 copii.
de Razvan Moceanu - RADOR