Premiera „Străini în țara lor!” - Serial de teatru-document realizat după romanul Pribegi în țară răpită de Dumitru C. Moruzi

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută, în perioada 26 septembrie – 17 octombrie 2023, patru spectacole realizate după romanul PRIBEGI ÎN ŢARĂ RĂPITĂ de Dumitru C. Moruzi: Sosirea pribegilor în Chișinău (26 septembrie 2023), Străini în țara lor! (3 octombrie 2023), Iașul sub Cuza –Vodă (10 octombrie 2023), Apa curge, pietrele rămân! (17 octombrie 2023). Scenariile radiofonice: Magda Duțu. Regia artistică: Petru Hadârcă. Spectacolele sunt realizate în cadrul proiectului Biografii, memorii și vor fi difuzate la Radio România Cultural, de la ora 19.00. Audiția cu public a acestui serial, a avut loc, în avanpremieră, la Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău, în deschiderea Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, pe 14 septembrie 2023.

Marți, 3 octombrie 2023, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, se va difuza: STRĂINI ÎN ȚARA LOR! Scenariu radiofonic de Magda Duțu, după romanul Pribegi în țară răpită de Dumitru C. Moruzi. Regia artistică: Petru Hadârcă. În distribuție: Anatol Durbală, Alexandru Pleșca, Diana Decuseară, Petru Hadârcă, Mircea Rusu, Angela Ciobanu, Orodel Olaru, Ana Tkacenko, Dan Melnic, Ioana Calotă, Adrian Păduraru, Mircea Constantinescu, Pătru Gavril, Valentin Zorilă, Annemary Ziegler, Tatiana Raețcaia, Eduard Adam, Marcelo Cobzariu, Patricia Prundea, Violeta Berbiuc, Cristina Constantinescu. La vioară: Marian Grigore. La acordeon: Niculae Gheorghe. Regia de montaj: Robert Vasiliță. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu și Andrei Miricescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duțu. Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău.

Scenariul radiofonic Străini în țara lor! – este realizat după romanul social basarabean Pribegi în țară răpită de Dumitru C. Moruzi, scriitor român, romancier social, memorialist, publicist, folclorist (n. 1850 – d. 1914). Pribegi în ţară răpită, carte cu un conținut autobiografic, este foarte valoroasă întrucât oferă imaginea Chișinăului de la mijlocul secolului al XIX-lea, a apărut la Iaşi, în anul 1912. Autorul își poartă personajele atât prin partea medievală a orașului, cât și prin cea nouă, oferind o imagine – document autentic al epocii. Acțiunea romanului începe în anul 1854, când la ordinul autorităților din Moldova, familia micului Dumitru, a fost obligată să treacă cu traiul, de la Iași în Basarabia, unde avea o casă la Chișinău și moșii în Cosăuți și Ciripcău. În centrul acțiunii îi avem pe părinții autorului: mama – Ecaterina Sturdza, nepoata domnitorului Ioniță Sandu Sturdza (în roman – Domnița Ruxandra) și tata – Constantin D. Moruzi, boier și dregător moldovean, cu rădăcini de greci din Trapezunt (în roman – Alexandru Mavrocosta).

Acest bărbat înalt, de o rară frumusețe, ajunge la Chișinău, la invitația Țarului rus, care îi oferă protecție și îi recunoaște statutul de nobil. Pribegi în ţară răpită este și un prilej pentru autor, să rememoreze întâmplări, dar să și descrie, cu o remarcabilă precizie, tragedia spiritului românesc din stânga Prutului, în condiţiile unei rusificări agresive şi ale unei tiranii politice absolute. Romanul este construit pe relaţia psihologică între tatăl dominator Alecu Mavrocosta (care, totuşi, este singurul care îndrăzneşte să vorbească numai româneşte la zemstva din Chişinău), şi fiul său Titi, care se va întoarce în România, neputându-se adapta la acest mediu deznaţionalizat. Descoperim descrieri din epoca războiului Crimeii, a Divanurilor Ad-Hoc şi perioada Unirii Principatelor, cu personaje bine cunoscute precum Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza. Sunt redate şi amănunte legate de holera care a bântuit în Basarabia în anul 1859, dar şi descrieri interesante legate de teatrul francez venit la Chişinău.

Activ în România, mai întâi în Iaşi, apoi în cercul din jurul lui Nicolae Iorga, Dumitru C. Moruzi a scris în permanenţă cu faţa către provincia pierdută, străduindu-se ca prin textele sale să deştepte conştiinţa naţională a românilor basarabeni şi să releve unitatea lor de neam cu ceilalţi români.

Propunerea de a realiza acest serial de teatru radiofonic-document, a venit, la sfârșitul anului trecut, din partea regizorului Petru Hadârcă:

„Sunt bucuros că am avut șansa de a da o nouă viață, la Teatrul Național Radiofonic – Radio România, romanului-documentar editat de Dumitru C. Moruzi, în 1912, și repus în circuit public prin colecția «Moștenire» la Editura Știința din Chișinău, în 2014. Povestea personajului principal, Alexandru Mavrocosta, un nobil român din viță domnească, forțat de împrejurări să rămână în teritoriul anexat de Imperiul Rus în secolul al XIX-lea, este ca un déjà vu ce se repetă dureros în povestea românilor forțați să rămână pradă Imperiului Sovietic în secolul al XX-lea. Este un document despre felul în care, după cucerirea teritorială, armele de război sunt înlocuite cu arme de represiune și presiune economică, socială și psihologică continuă și de durată atât de perfide și de greu de suportat, încât puțini sunt cei care rezistă. Este și un document de limbaj, deoarece a pus în tipar, arhivând pentru generația noastră, cuvinte, expresii și viziuni ale lumii devenite deja exponate de muzeu. Tocmai de aceea n-am crezut că din acest roman cu discurs arhaic, ce abordează problema formării și perpetuării matricei imperiale, poate fi realizată o dramatizare. Îi mulțumesc și pe această cale Magdei Duțu, care a empatizat cu neliniștile și angoasele noastre și a știut să creeze o lucrare dramaturgică, precum și întregii echipe de la Teatrul Național Radiofonic din România pentru faptul că, iată pentru a câta oară, ne sunt aproape și solidari în probleme care ne afectează atât de mult pe noi, cei de la est de Prut.”

Publicistica şi memorialistica lui Moruzi, au fost şi sunt şi astăzi utile. Ieri, prin contribuţia la redeşteptarea conştiinţei naţionale în Basarabia şi la readucerea provinciei în prim-planul vieţii publice româneşti, azi, prin aspectul lor documentar.