Ascultă Radio România Cultural Live

Selecția și structura Festivalului Național de Teatru 2023

Selecția și structura Festivalului Național de Teatru 2023
Foto: fnt.ro

21 Iulie 2023, 15:56

Echipa curatorială a FNT 2023 (Mihaela Michailov, Oana Cristea Grigorescu și Călin Ciobotari), în urma vizionării a peste 150 de spectacole cu premieră în anul teatral 2022-2023, în teatre de stat și teatre independente, a optat pentru o serie de producții pe care le-a considerat relevante pentru tema din acest an: FNT, laboratoarele sensibilului.

Principiile generale care ne-au ghidat alegerile sunt:

  • calitatea de cercetare artistică a spectacolului, manifestă cel puțin la unul dintre nivelurile următoare: temă/ dramaturgie; construcție regizoral-scenografică a unor realități scenice provocatoare și a unor limbaje artistice neconvenționale; explorare în interiorul rolului. Am căutat în artiști și artiste reflexe ale unor „cercetători” dispuși să accepte că arta nu e un dat, ci o constantă devenire, nu o certitudine, ci o continuă probare.
  • atmosfera de laborator teatral recognoscibilă, într-o formă sau alta, în produsul scenic finit, cu tot ceea ce această atmosferă presupune: experiment, risc, ipoteză, îndoială, voință de inovare etc.
  • potențialul de creștere a unor echipe teatrale. Am căutat să încurajăm tendințele ascendente ale unor trupe și să subliniem etapele de certă evoluție pe care le traversează.
  • reprezentativitatea. Deși nu întotdeauna criteriile valorice se suprapun peste cele de reprezentare geografică, un Festival Național solicită și o atenție specială asupra unor dinamici teatrale diferite la nivel regional. Mai mult sau mai puțin explicit, opțiunile noastre au ținut cont și de acest aspect.
  • componenta etică. Am fost sensibili la creațiile în care esteticul a avut parte de un fundal etic, la fel cum am evitat zonele de ambiguitate morală din jurul unor proiecte sau al unor creatori.
  • interesele publicului. Nu în ultimul rând, am considerat necesar să urmărim și interesele spectatorilor, atât din perspectiva relevanței anumitor teme, cât și din punctul de vedere al construcțiilor spectaculare propriu-zise.

În cele ce urmează, oferim o argumentare individuală, succintă și, sperăm, la obiect, pentru fiecare dintre titlurile pe care le propunem.

De asemenea, prezentăm structura componentelor care întregesc viziunea curatorială.

SELECȚIA FNT 33

ACROBAȚII 7 zile din viața unor profesori de țară

Scenariu și regie: David Schwartz

Scenografia: Irina Gâdiuță; Muzica și versurile: Paul-Ovidiu Cosovanu; Mișcarea scenică: Paul Dunca / Paula Dunker; Asistență regie și producție: Eva Todică

O producție a Asociației O2G

Agnes, aleasa lui Dumnezeu

Text: John Pielmeier

Traducerea: Bogdan Budeș

Regia: Sânziana Stoican

Scenografia: Valentin Vârlan

Producție: Teatrul Nottara, București

Apocalipsa gospodinelor

Un spectacol de Nicoleta Esinencu, Doriana Talmazan, Paul-Ovidiu Cosovanu, Daniel Chirilă, Corina Grigoraș, Lucreția Mandric, Ruxandra Maniu, Iulia-Paula Niculescu și Daria Tămăslăcaru

Sound design: Paul-Ovidiu Cosovanu; Lighting design: Cristian Niculescu

Producție: Teatrul Tineretului Piatra-Neamț

Băgău

După: Ioana Bradea

Regia: Cristina Giurgea

Scenografia: Ioana Ungureanu

Producător: Teatrul Național Marin Sorescu, Craiova

Băieții de zinc

Dramatizare: Yuri Kordonsky, după romanul Soldații de zinc de Svetlana Aleksievici

Regia: Yuri Kordonsky

Scenografia: Nina Brumușilă

Producție: Teatrul Bulandra, București

Cameristele

Text: Jean Genet

Regia: Hunor Horváth

Decor: Előd Golicza; costume: Zsófia Gábor; dramaturgie și texte: Paula Breuer; muzica: Magor Bocsárdi & „RakLap“

Producție: Teatrul Național Radu Stanca, Sibiu, Secția germană

Când ploaia se va opri

Text: Andrew Bovell

Traducerea: Radu Iacoban

Regia: Radu Iacoban

Scenografia: Tudor Prodan; muzica originală: Aida Šošić; mișcare scenică: Ștefan Lupu

Producție: Teatrul Mic, București

Delfini

O rescriere de Adina Lazăr, după Singurătatea Pietrelor de Flavius Lucăcel

Regia: Adina Lazăr

Scenografia: Mihai Vălu; sound design: Adrian Piciorea

Producție: Teatrul Municipal Baia-Mare

E adevărat! E adevărat! E adevărat!

Autor: Breach Theatre

Traducerea: Alexandru Mâzgăreanu, revizuită de Adrian Nicolae

Regie: Alexandru Mâzgăreanu

Scenografia: Alexandra Boerescu

Producție: Teatrul ACT, București

EXIL

Text și regie: Alexandra Badea

Scenografie: Cosmin Florea; muzica originală: Călin Țopa

Producție: Teatrul Național I.L.Caragiale, București

EXOD

Text: Marius Ivaškevičiusš

Traducere: Raluca Rădulescu

Regie: Oskaras Koršunovas

Decoruri: Gintaras Makarevičius; costume: Corina Grămoșteanu; coregrafia: Vesta Rasa Grabstaite

Producție: Teatrul Național Mihai Eminescu, Timișoara

Hedwig and the Angry Inch

Text: John Cameron Mitchell

Traducerea textului: Carmen Stanciu; traducerea versurilor: Alex Ștefănescu

Muzica și versurile: Stephen Task

Regia, costumele și coregafia: Răzvan Mazilu

Decorul: Adriana Grand

Producție: Teatrul Stela Popescu, București

Ierbar

Scenariu: Radu Afrim după Cartea plantelor și animalelor, de Simona Popescu

Scenografie: Irina Moscu; ilustrație muzicală: Radu Afrim; video: Trucza Samu

Producție: Teatrul Național Târgu Mureș, Compania Liviu Rebreanu

Îmblânzirea scorpiei

după William Shakespeare
Text de spectacol: Leta Popescu, după o adaptare de Maria Manolescu

Traducerea textelor shakespeariene: Violeta Popa

Regia: Leta Popescu

Scenografia: Bogdan Spătaru; muzica: Radu Dogaru; coregrafia: Andrea Gavriliu

Producție: Teatrul Național Lucian Blaga Cluj-Napoca

La Academie

Text: Alexandra Felseghi

Regia: Andrei Măjeri

Scenografia: Adrian Balcau; coregrafia: Victoria Bucun; sound-design: Adrian Piciorea

Producție: Teatrul Mihai Eminescu, Botoșani

La Ronde

Text: Yann Verburgh, după Hora iubirilor de Arhur Schnitzler

Regia: Eugen Jebeleanu

Scenografia: Cosmin Florea; sound design: Eugen Jebeleanu & Rémi Billardon; producție audio: Marius Popa

Producție: Teatrul Andrei Mureşanu, Sfântu Gheorghe

Livada

după A.P.Cehov

Regia: Slava Sambriș

Decor: Răzvan Bordoș; costume: Diana Nistor; univers sonor: Dumitru Seretinean

Producție: Teatrul Matei Vișniec, Suceava

Lysistrata, dragostea mea

Text: Matei Vișniec

Regia: Zalán Zakariás

Scenografie: Andra Bădulescu Vișniec; muzică: Hunor-Lehel Boca; coregrafie: Alice Veliche; pregătire muzicală: Diana Roman; video: Andrei Cozlac; filmări: Andrei Botnaru

Producție: Teatrul Național Vasile Alecsandri”, Iași

Magyarosaurus Dacus

Text și regie: Gianina Cărbunariu

Traducere și dramaturgie de scenă: Boros Kinga

Scenografie: Irina Moscu; muzica: Trabalka Cecília

Producție: Teatrul „Szigligeti”, Oradea

Mansdorf

Text și regie: Mihai Lukács

Scenografie: Oana Micu; univers sonor: Andrei Dinescu; coregrafie: Michaela Zibileanu; Mișcare scenică: Cabiria Morgenstern; conducerea muzicală și orchestrația: Bogdan Lifșin.

Coproducție: Centrul Dialectic și Teatrul Evreiesc de Stat, București

Mass

Text: Fran Kranz

Regia: Andrei și Andreea Grosu
Scenografie: Vladimir Turturica

O coproducție Teatrul Național Radu Stanca, Sibiu și unteatru, București

Neliniște

Text: Ivan Vîrîpaev

Regia: Bobi Pricop
Scenografia: Oana Micu

Producție: Teatrul Odeon, București

Nuntă în Oaș

Text: Anca Munteanu

Regia: Cristian Ban

Decor și costume: Tudor Prodan; costume oșenești: Cristina Milea; muzica: Vlad Giurge

Producție: Teatrul de Nord Satu Mare, Compania Mihai Raicu”

Oglinda neagră

După nuvelele Roaba și Suflul de Luigi Pirandello

Traducere: Maria Rotar

Regia: Roberto Bacci

Concept spațial: Ionuț Caras

Producție: Teatrul Național Lucian Blaga Cluj-Napoca

Oxigén

Text: Ivan Vîrîpaev

Dramaturgia: Deák Katalin

Regia: Pálffy Tibor

Leader muzical: Kónya-Ȕtő Bence

Efecte vizuale: Rancz András

Producție: Teatrul Támasi Áron Sfântu Gheorghe

Seaside Stories

Texte: Marius Chivu, Lavinica Mitu, Dan Alexe, Simona Goșu, Tudor Ganea, Nicoleta Dabija

Regia, scenariul, universul sonor: Radu Afrim

Scenografia: Theodor Cristian Niculae

Producție: Teatrul de Stat Constanța

Tinerii barbari

Text: după Miklós Vecsei H.

Regia: Attila Vidnyánszky Jr.

Decorul: Csaba Csíki; costumele: Zsuzsanna Cs. Kiss; muzica: Dávid Mester; coregrafia:
István Berecz

Producție: Teatrul Maghiar de Stat, Cluj

TSCHICK. De ce am furat mașina

Text: Wolfgang Herrndorf

Adaptare scenică: Robert Koall

Regie: Irisz Kovacs

Decorul și costumele: Clara Ștefana; dramaturgie: Rudolf Herbert; muzică și sound design:

Adrian Piciorea

Producție: Teatrul German de Stat Timișoara

Visul

Text: Alexa Băcanu

Regia: Dragoș Alexandru Mușoiu

Scenografia: Mihai Păcurar; coregrafia: Sergiu Diță

Producție: Reactor de creație și experiment, Cluj

Acrobații

În viziunea regizorului David Schwartz, interesat constant de cercetarea mizelor politice ale teatrului documentar, educația devine o temă de reflecție sistemică stratificată, abordată din perspectiva unor profesori și profesoare din mediul rural. Educația ca un ghem de fire fragile, ca o frânghie subțire pe care cadrele didactice își țin constant echilibrul între precaritate și supraviețuire, între blazare și iluzionare, este explorată teatral cu inventivitate ludică și acuitate analitică. Acrobații este cronica unui prezent educațional sfâșiat de nesfârșite paradoxuri.

Agnes, aleasa lui Dumnezeu

Jucat în două distribuții foarte valoroase, spectacolul prezintă într-un fals policier pierderea inocenței și confruntarea cu tragedia realităților vieții. Forța interpretării actoricești opune argumentelor științei salvarea prin iubirea creștină. Tragedia personajului principal rezonează cu amenințarea habotniciei obtuze, temă atât de actuală și în lumea (românească) de azi, trecută prin negarea pandemiei, prin curentele de idei contestatare ale teoriilor fundamentate științific.

Apocalipsa gospodinelor

În viziunea colectivă a echipei de creație, Apocalipsa gospodinelor este un concert live eliberator, care condensează povești ale multiplelor forme de violență sistemică împotriva femeilor. Manifest performativ de o radicalitate explicită a mesajului, Apocalipsa Gospodinelor, inspirat din poveștile personale ale actrițelor, are ceva din coralitatea unui statement combativ, care îmbină stări emoționale acute și o revoltă asumată împotrivă perpetuării abuzurilor. Abuzuri care au redus generații întregi de femei la o istovitoare tăcere, la o zidire în mituri coercitive.

Băgău

Regizoarea Cristina Giurgea aduce în prim-plan, într-o formulă teatrală care îmbină realismul frust și stilizarea expresivă, lumea unui roman cult al anilor 2000 – Băgău, scris de Ioana Bradea. Construit printr-o alternanță de scene scurte și monoloage concentrate, Băgău este asemenea unui clip al începutului de mileniu, cu tot ce avea mai contradictoriu în dinamicile perioadei: dependența de linii erotice, familii în căutarea unui echilibru incert, precaritate, iluzia unor povești de iubire salvatoare, în lipsa unui orizont care să ofere o minimă siguranță. Băgău devine o radiografie teatrală a unei perioade care și-a pus amprenta pe transformările post douămiiste.

Băieții de zinc

Băieții de zinc e un spectacol-proces în care publicul se află în postura juraților. Șapte actrițe așezate la masă, pe toată durata „procesului”, mărturisesc public tragedia pierderii fiului/soțului în războiul din Afganistan (1979-1989). Pe măsura expunerii poveștilor de viață, intensitatea monoloagelor se constituie într-un simbolic proces politic intentat de partea civilă regimului sovietic. Auster prin simplitatea soluției regizorale, spectacolul chestionează prin cele șapte excepționale actrițe natura agresoare a statului și tratamentul inuman al cetățenilor săi. Consonantă cu agresiunea de azi a Rusiei în Ucraina, tema spectacolului se relevă de o actualitate dureroasă și afirmă explicit rezistența anti-război a regizorului rus expatriat Yuri Kordonsky.

Cameristele

Hunor Horváth propune o lectură regizorală inedită, extrem de curajoasă și radicală a textului lui Jean Genet. Cu o muzică live care ritmează incendiar confruntările dintre realitate, aparență și proiectarea într-un imaginar salvator, Cameristele devine un spectacol despre exploatarea și supunerea celor vulnerabili, despre constrângere și revoltă transformatoare, despre fluiditatea identităților care se topesc și renasc din propria lor combustie, despre posibilitatea de a destabiliza roluri sociale prestabilite.

Când ploaia se va opri

Pe fundalul unei lumi erodate de dezastrele încălzirii climatice, spectacolul suprapune, într-o țesătură narativă densă prin poeticitatea explozivă, povești transgeneraționale în care cei dispăruți și cei care rămân să le ducă mai departe amintirile, își răspund într-o ordine care sfidează limitele temporale. Când ploaia se va opri este spectacolul fiilor care aștepată să-și regăsească undeva, cândva, tații, și al mamelor care se desprind tranșant de suferințe copleșitoare. Regizorul Radu Iacoban reușește să pună în valoare intersecțiile de planuri, într-o atmosferă care lasă stările emoționale să se acumuleze gradat și să răbufnească fără plasă de siguranță.

Delfini

Delfini sondează într-un limbaj teatral empatic, fără să fie nicio secundă patetic, o poveste de familie marcată de existența la marginea acceptabilului social, la marginea tolerabilului. Adina Lazăr găsește echilibrul perfect între filtrarea emoțiilor intense și detașarea lucidă de o dramă existențială care ne face martorii sensibili ai vieții unui copil în căutarea cuvintelor atât de greu de rostit. În Delfini intrăm ca într-un acvariu al neurodivergenței și navigăm prin stări emoționale puternice.

E adevărat, e adevărat, e adevărat!

Spectacolul e un reenactment al unui proces real, restituit prin documentele salvate peste secole. Biografia pictoriței Artemisa Gentileschi servește în spectacol ca manifest feminist împotriva violurilor și abuzurilor justificate, de secole, de patriarhat. Regia se concentrează pe acumularea tensiunii odată cu expunerea argumentelor, iar distribuția exclusiv feminină susține punctul de vedere contemporan asupra poveștii. Distanța mică față de public permite jocul mimicii și al expresivității faciale ca pentru camera de filmat, ceea ce amplifică efectul implicării directe a publicului în procesul la care asistă.

Exil

În Exil, Alexandra Badea trasează urmele unor evenimente politice bulversante în prezentul celor care își caută o cale de împăcare emoțională cu trecutul. Sondând tema extrem de sensibilă a apartenenței, construind teatral planuri temporale care se întrepătrund, Exil este un spectacol-interogație asupra confruntărilor dintre macro-istorie și istorii personale fragilizate de tăceri moștenite, de rupturi cu răni la vedere, de îndepărtări și reveniri în locuri care încă dor, de amintirile unor femei care duc cu ele traume în căutare de cuvinte vindecătoare.

Exod

Relativitățile debordante ale lui acasă, tema migrației, traumele naționale și individuale generate de actul și sentimentul plecării, auto-colonizarea, problematica străinului, singurătatea, disperarea și supraviețuirea într-o altă cultură – sunt tot atâtea linii de studiu socio-teatral pe care regizorul lituanian Oskaras Koršunovas și dramaturgul Marius Ivaškevičius le deschid la Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara, în cadrul unui proiect amplu, copleșitor prin realism violent-poetic, prin multitudinea straturilor de sens și prin ambiția de a reconstitui teribilul disconfort al unei stări de spirit. Foarte intens susținut actoricește și muzical, discursul lui Koršunovas păstrează deschis un subiect tulburător: exodul ca despărțire nu doar de o geografie, ci și de sine…

Hedwig and the Angry Inch

Continuându-și cercetările constante în zona musical-ului, Răzvan Mazilu creează o lume la limita dintre sordid și kitsch asumat, în care marginalii, cei aflați la periferia istoriei, își construiesc spații de expresivitate artistică, imposibil de încadrat în limite fixe. Hedwig and the Angry Inch are vibrația poetică și politică a unei transfiguratoare căutări de sine, în numele libertății de a spulbera orice bariere, orice pare imposibil de înfruntat și confruntat. Spectacolul este povestea glam & queer a transformării unui adolescent de 16 ani din Berlinul de Est în star. Un star pentru care existența are un singur sens: călătoria fără oprire în așteptarea iubirii.

Ierbar

(Mai) poate limbajul să nască lumi? (Mai) poate cuvântul să genereze realități? (Mai) poate poezia să salveze ceva sau pe cineva? Sunt câteva din întrebările pe care ni le ridică acest foarte fertil parteneriat scenic între regizorul Radu Afrim și poeta Simona Popescu. Regia devine ea însăși poezie, la fel cum poezia, prin forța ei de a organiza nevăzutul, este invitată, simbolic, să preia funcții ale regiei. Dincolo de explorările lingvistice, Ierbarul afrimian abordează o temă neliniștitoare, de o urgență tot mai evidentă: înstrăinarea omului de natură și ireversibilitatea acestui proces. Puternic sonor, complex vizual, Ierbarul ni se adresează frontal, vorbindu-ne în diferite moduri despre ceea ce am fost și ceea ce am devenit.

La Academie

Spectacolul lui Andrei Măjeri de la Teatrul botoșănean, construit pe dramaturgia Alexandrei Felseghi, explorează sensibil, ironic și empatic ruralul românesc, aspirând explicit spre un tip de „teatru popular” (în fapt, asemănător acelui „teatru brut” teoretizat de Peter Brook). Proiectul urmărește aproape metodologic, sprijinindu-se pe formula caragialescă „râsu’-plânsu’”, mutațiile structurale suferite de una dintre cele mai ambigue categorii sociale: țăranul. Cercetarea se face nu doar în raport cu prezentul, ci și cu eternitatea, regizorul dezvoltând imprevizibile registre ironic-metafizice. Un argument suplimentar în favoarea spectacolului ține de evoluția evidentă a unei echipe artistice și de necesara ei revenire în prim plan teatral național.

La Ronde

La Ronde e un laborator al afectelor în continuă devenire, un cabaret al pulsiunilor erotice și emoțiilor de multe ori incontrolabile, în care relațiile devin o constelație de așteptări, fantezii, frustrări, neîmpliniri, eșecuri, regăsiri, posibilități de evadare din constrângeri normative. Textul lui Yann Verburgh, o rescriere inventivă a piesei „Hora iubirilor” de Arthur Schnitzler, îi oferă regizorului Eugen Jebeleanu spațiu de imaginare a raporturilor dintre intim, social și politic. La Ronde adâncește deopotrivă nevoia de a aparține cuiva și visul eliberator de a sfida orice apartenență unică, de a iubi dincolo de limite impuse și acceptate.

Livada

Livada regizorului Slava Sambriș se impune prin rafinamentul construcției, prin eleganța unor soluții, prin calitatea și consistența lucrului cu actorul, prin surprinzătoare și provocatoare redimensionări ale unor personaje. Textul cehovian ia forma unui laborator în interiorul căruia regizorul și colaboratorii săi îl studiază nu doar pe Cehov, ci și omul contemporan, nu acea livadă, ci o multitudine de alte livezi pe punctul de a fi pierdute pentru totdeauna. Ranevskaia, Lopahin, Trofimov și toți ceilalți devin astfel delicate și problematice oglindiri ale omenescului de secol XXI. Nu în ultimul rând, Livada suceveană se recomandă și prin memorabilul Firs propus de actorul Emil Coșeru.

Lysistrata, dragostea mea

În Lysistrata, dragostea mea, Matei Vișniec inițiază un schimb de idei, nu lipsit de tonalități polemice, cu Aristofan. Dramaturgul preia personajul central și tema acestuia (pledoaria împotriva războiului și „greva sexuală” a femeii) investigând consecințele unui scenariu utopic, dar tentant. Comicul de bună calitate se întrepătrunde cu reflecții grave asupra unor întrebări precum: Ce sens are războiul? Este pacea o garanție a fericirii sau doar etapă de tranzit către un alt conflict? Există o evoluție reală față de oamenii de acum 2500 de ani sau, în esența ei, omenirea a rămas la fel?

Magyarosaurus Dacus

Continuând cercetarea îndelungată în direcția teatralizării unor evenimente istorice semnificative, Gianina Cărbunariu îl aduce în prim-plan, în Magyarosaurus Dacus, pe baronul Nopcsa Ferenc, și construiește un spectacol în care identitatea acestuia devine un aliaj de perspective contradictorii, de paradoxuri și întrebări. Pe urmele unei personalități controversate, regizoarea corelează interpretări ale trecutului cu descifrări ale prezentului imediat, structurând multiple derivări ale unuia și aceluiași destin.

Mansdorf

Mansdorf este un spectacol-cercetare recuperatorie asupra istoriei teatrului evreiesc după un moment cheie – 1945 –, cu accent pe destinul unei trupe care își propunea să producă spectacole în idiș – IKUF. Spectacolul devine un cadru de dezbatere asupra temelor și formelor de expresie abordate în perioada respectivă în teatrul de limbă idiș, în relație directă cu o istorie traumatică, conectând, în același timp, trecutul – discuțiile despre problemele financiare, subiectele expuse în spectacole, raportul cu publicul – la un prezent în care recunoaștem multe urme ale anilor invocați.

Mass

În Mass, Andrei și Andreea Grosu aduc în atenție, plecând de la textul atât de disconfortant al lui Fran Kranz, o foarte subtilă analiză teatrală asupra vinovăției. Alături de patru importanți actori și actrițe ai/ale teatrului românesc (Ofelia Popi, Marius Turdeanu, Mihaela Trofimov și Richard Bovnoczki), regizoarea și regizorul deschid un teritoriu problematic în care, ca într-un caleidoscop, argumentele și contra-argumentele, strategiile și auto-iluzionările, acuzele și pozițiile, victimele și călăii își modifică mereu polaritățile. O întrebare aparent simplă, „Cine e vinovat?”, își relevă, prin intermediul teatrului, sensurile profund metafizice, sociale, psihologice, culturale, existențiale.

Neliniște

Spectacolul se articulează în jurul personajului scriitoarei interpretate cu multiple nuanțe de Dorina Lazăr. Regizorul Bobi Pricop lasă spațiu răsturnărilor dialectice ale credibilității creației în fața faptelor vieții, din care se naște neliniștea ce tulbură conștiința personajelor. Aparența desfășurării relativ statice a spectacolului creează fundalul confruntării conștiințelor în acest veritabil teatru de idei. Neliniște e spectacolul fuziunii dintre ficțiuni și realități contradictorii, dintre ceea ce nu poate fi spus până la capăt și ceea ce e inventat ca să poată fi suportat până la capăt.

Nuntă în Oaș

Nuntă în Oaș propune un studiu antropologic al transformării lumii rurale din Oașul considerat ca păstrător al tradițiilor nealterate. Regizorul Cristian Ban semnează o comedie cu accente satirice ce pune în pagină o distribuție care excelează în roluri feminine de virtuozitate actoricească – Roxana Fânață și Ioana Chereji sunt savuroase în rolul sătencelor emancipate -, prin care lumea rurală e surprinsă în transformarea ei ireversibilă în fața valorilor mercantile.

Oglinda neagră

Aflat într-o etapă de înaltă rafinare profesională, actorul Ionuț Caras ne lasă, în Oglinda neagră, să întrezărim delicatele și profundele mecanisme de construcție a rolului, acolo unde, în penumbre de laborator, omul și personajul își negociază teritoriile, își împrumută contururile și își pun la îndoială, unul altuia, nivelurile de realitate. Imersiunea în Pirandello pe care o exersează Caras este nu doar un exercițiu teatral, ci și existențial, menit a furniza noi orizonturi de reflecție asupra complicatelor relații dintre individ și societate. În personaj, actorul se privește pe sine, jucându-și la dublu destinul scenic și ridicând la o nouă miză actul interpretativ.

Oxigén

În lectura lui Pálffy Tibor, textul lui Ivan Vîrîpaev încetează să fie doar un simplu text pentru scenă, transformându-se într-un partener de dialog ce intră în relație cu personajele din distribuție. Aparent paradoxală, situația aceasta este relevantă pentru chiar mizele montării de la Teatrul „Támasi Áron”, aceea de a urma metafora trepleviană a căutării de forme noi, adecvate timpului prezent. Rezultă o elaborată compoziție sonor-vizuală, cu încântătoare fluidități de formă, cu reliefuri surprinzătoare, provocând pulsații onirice, dar și meditații fruste, frontale asupra realului. Atipic, straniu și dificil de definit, Oxigén ar putea fi un ecou venit din viitorul artei spectacolului.

Seaside Stories

Radu Afrim întreprinde o vastă investigație afectiv-teatrală asupra unor reliefuri fragile ale omenescului, cu marea, litoralul, vacanța asumate drept puncte de reper pentru o peisagistică intimă a rătăcirii/ regăsirii de sine. La nivel dramaturgic, propunerea regizorală a unui colaj de structuri poetic-narative, cu implicarea unor cunoscuți scriitori români, deschide pluri-perspectival tema, localizând-o în același timp într-un spațiu mental autohton, familiar și generator de nostalgie. Seaside Stories are și meritul de a ne revela o trupă diversă și puternică, cu sensibilități creatoare veritabile, o echipă căreia colaborarea cu Radu Afrim promite să îi asigure o relansare pe termen lung.

Tinerii barbari

Tinerii barbari de la Teatrul Maghiar de Stat Cluj, în regia tânărului regizor maghiar Attila Vindyánszky Jr., propune un răspuns intens și tranșant la naționalism ca ideologie de stat. Spectacolul e o răfuială polemică cu ideologizarea culturii maghiare în regimuri autoritare. Biografia fragmentar restituită a prieteniei Bartók Béla – Kodály Zoltán din cursul campaniilor de culegere a folclorului dezmembrează conceptul identității culturale naționale. Caracterul iconoclast al personajului Bartók Béla, alianță între debilitate fizică și efervescență vecină cu sacrificiul de sine, relevă falia dintre confiscarea naționalistă găunoasă a muzicii/ culturii și puritatea ei vitală.

TSCHICK. De ce am furat mașina

Spectacolul are prospețimea adolescenței și savoarea descoperirii lumii. Tânăra regizoare Irisz Kovacs ne invită să privim prin ochii celor două personaje aventura lor inițiatică în lumea adulților. Inspirate din estetica benzilor desenate, familiară tinerilor, scenografia se rezumă la sugestie iar jocul actoricesc lasă spațiu imaginației spectatorului pe care îl iau partener în călătoria spre o Valahie imaginară, niciodată atinsă. Tschick… e un spectacol despre prietenie și maturizare, dar mai ales despre valoarea și limitele libertății.

Visul

Imaginat sub forma unui musical, Visul devine un fel de laborator de disecție a relațiilor dintre profesori/profesoare și studenți/studente, expunând critic, cu ironie și pregnanță în analiză, situații dramatice. Pe muchia fină dintre internalizarea, normalizarea și identificarea precisă a abuzului, Visul adâncește raporturile de putere din mediul universitar și devine astfel un spectacol-reflecție asupra felului în care spațiile de învățare pot produce traume.

Dacă echipele de creație își doresc, spectacolele vor fi urmate de discuții cu publicul.

SPECTACOLE INVITATE DIN STRĂINĂTATE

CATARINA AND THE BEAUTY OF KILLING FASCISTS

Text și regie: Tiago Rodrigues, cu colaborarea artistică a Magdei Bizarro

Scenografie: F. Ribeiro, Lumini: Nuno Meira; Costume: José António Tenente; Sound design, muzică originală: Pedro Costa; Maestru de cor, aranjamente vocale: João Henriques, Coregrafia: Sofia Dias, Vítor Roriz

Producție: Teatrul Național D. Maria II (Lisbona), Portugalia

Co-producători: Wiener Festwochen, Emilia Romagna Teatro Fondazione (Modena), Théâtre de la Cité – CDN Toulouse Occitanie & Théâtre Garonne Scène européenne Toulouse, Festival d’Automne à Paris & Théâtre des Bouffes du Nord, Teatro di Roma – Teatro Nazionale, Comédie de Caen, Théâtre de Liège, Maison de la Culture d’Amiens, BIT Teatergarasjen (Bergen), Le Trident – Scène nationale de Cherbourg-en-Cotentin, Teatre Lliure (Barcelona), Centro Cultural Vila Flor (Guimarães), O Espaço do Tempo (Montemor-o-Novo).

OH, MY SWEET LAND, SYRIA

Text: Amir Nizar Zuabi și Corinne Jaber

Regia: Amir Nizar Zuabi

Concept: Corinne Jaber

Producție: Young Vic Theatre, Théâtre de Vidy

PIECES OF A WOMAN

Textul și dramaturgia: Kata Wéber,

Regia: Kornél Mundruczó, cu colaborarea artistică a Somăi Boronkay

Decor și costume: Monika Pormale

Muzica: Asher Goldschmidt

Lumini: Paulina Góral

Producție: TR Warszawa, Polonia

TRUTH’S A DOG MUST TO KENNEL

Text, regie, interpretare: Tim Crouch, cu colaborarea artistică a lui Brian Ferguson și a Adurei Onashile

Muzica: Pippa Murphy

Lumini: Laura Hawkins

Producție: The Royal Lyceum Theatre, Edinburgh, Marea Britanie

FNT EDUCAȚIONAL

Inițiat în 2022, modulul FNT EDUCAȚIONAL continuă și anul acesta. Va fi axat pe două componente: ateliere de teatru dedicate școlilor și liceelor bucureștene în care învață copii și adolescenți cu diferite tipuri de deficiențe (Liceul Tehnologic Special „Regina Elisabeta” din București – instituție de educație pentru elevii cu deficiența de vedere; Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Auz „Sfânta Maria”) și spectacole de teatru. Spectacolele se vor juca în școli și licee din București și se adresează copiilor și adolescenților/adolescentelor cu vârste între 6 și 18 ani.

Mâine nu ne mai sperie (așa tare), + 15 ani

De & cu: Ada Ciocârlan, Dări Tămăslăcaru, Denisa Moisă, Elena Bogdan, Eli Deliu, Iulian Stoian, Paul Timofte

Spectacol realizat printr-o serie de rezidențe în cadrul programului cultural „CEVA peren. Intervenție culturală continuă în mic urban”.

Regie: Petro Ionescu

Dramaturgie: Ștefan Mako

Scenografie: Flavia Stroe

Coregrafie: Filip Stoica

Muzică: Oana Maria Zaharia & Ștefan Botezatu (formația POETRIP)

Consultant artistic: Irina Slate

Producție: Platforma culturală Frilensăr

Organizator: Centrul educațional de arte performative CEVA, Târgu Neamț

Muzicanții din Bremen, după Frații Grimm, + 6 ani

Regia și adaptarea: Adam Boboc.

Scenografia și sculptura: Ana Catrințașu

Muzica: Adam Boboc, Florin Andrea.

Producție: Teatrul Prichindel Alba Iulia

N-am văzut nimic, de Andreea Tănase, + 15 ani

Regia: Mara Oprea.

Scenografia: Gabi Albu

Producție: Teatrul Arte dellAnima, București

O lume de la zero, un spectacol de Beatrice Iordan, + 6 ani

Regia și decorul: Beatrice Iordan.

Costumele: Viaceslav Vutcariov

Compoziția muzicală: Florin Iordan.

Producție: Teatrul Ion Creangă, București

Poveștile RomânieiConstantin Brâncuși, + 12 ani

Text: Ema Stere

Regia: Attila Vizauer

Producție: Teatrul Țăndărică, București

Profil: +/- om mare (Cea mai frumoasă parte a vieții tale, gen), de Ioana Toloargă, + 15 ani

Regia: Luana Hagiu

Spectacol realizat de în cadrul proiectului #oradedirigentie

Producție: Teatrul Excelsior, București

Punctul Nemo, + 15 ani

Dramaturgie: Selma Dragoș

Concept și direcție de scenă: Catinca Drăgănescu

Spațiu și video: Mihai Păcurar

Muzică și sound design: Oana Hodade

Producție: Reactor de creație și experiment, Cluj

Stai jos sau cazi, de Bogdan Munteanu, + 12 ani

Regia: Cristi Avram

Producție: Teatrul pentru copii și tineret Luceafărul, Iași

Vulnerabil, de Alice Monica Marinescu și Vera Ion, + 15 ani

Scenografie: Irina Gâdiuță

Sunet: Teodora Retegan

Producție: Asociația OV05, București

Spectacole-lectură pe texte din dramaturgia europeană și locală

Spectacolele-lectură prilejuiesc întâlnirea cu piese de teatru care vor fi citite pentru prima oară în România și care abordează teme și subiecte centrate pe realități acute.

Dacă anul trecut spectacolele-lectură au fost regizate de Bobi Pricop, anul acesta textele alese vor fi regizate de regizori și regizoare la început de drum: Anda Drăgan, Tania Drăghici, Mihai Gligan, Luiza Mihailescu, Larisa Popa, Monica Stoica.

Fiecare spectacol-lectură va fi urmat de întâlniri cu publicul, la care participă echipa de creație și un expert în tema pe care spectacolul o abordează.

În cadrul acestui modul, este organizat un concurs dedicat promovării piesei românești. Cei care vor fi selectați (deadline texte: 10 august) vor avea posibilitatea să lucreze, timp de o lună, cu dramaturgi consacrați – Bogdan Georgescu, Petro Ionescu, Elise Wilk – pentru a-și putea dezvolta textele. Astfel, FNT devine o platformă de vizibilitate pentru textul nou de teatru.

Modulul de spectacole-lectură în FNT este coordonat de regizorul Bobi Pricop.

Capsule-laborator în Facultățile de Teatru din România

Spații prin excelență ale laboratorului și cercetării, ale testării unor formule de lucru puțin explorate, ale dezvoltării unei sensibilități specifice experimentului, Facultățile de Teatru din țară vor prilejui întâlnirea dintre artiști consacrați, absolvenți și studenți. Timp de două zile, o autoritate în domeniul artelor spectacolului din România și un absolvent din facultatea respectivă vor conduce un laborator de lucru aplicat, cu o metodologie proprie, dedicat studenților. Capsulele-laborator devin astfel mini-centre de cercetare și explorare, oferind studenților și studentelor posibilitatea de a aborda noi modele de pedagogie performativă.

Dezbaterile FNT

Ca în fiecare an, Festivalul Național de Teatru găzduiește o serie de dezbateri pe teme de maxim interes în domeniul artelor performative din România. Dezbaterile propun un cadru de analiză și reflecție asupra unor subiecte importante pentru specialiști în domeniu și pentru publicul interesat de teatru. Printre temele de dezbatere care vor fi abordate menționăm: etica muncii în instituțiile de spectacol; redefiniri ale dramaturgiei și reconfigurări ale poziției dramaturgului/dramaturgei în teatrul prezentului; ce și cum documentăm în teatru.

Focus CNDB

Încă de la apariția sa, Centrul Național al Dansului a reprezentat o insituție care a urmărit să-și dezvolte sistematic programe de cercetare și educație performativă, elaborând o strategie artistică axată nu doar pe producție, ci și pe fragilitatea laboratorului și experimentului. În cadrul FNT vor fi prezentate diverse proiecte de cercetare structurate de CNDB.

Focus Spații ale cercetării și laboratorului performativ: Teatrelli, Areal spațiu pentru dezvoltare coregrafică, Linotip Centru Independent Coregrafic, SAC (Malmaison), ArtHub.

Dezvoltarea viziunii unor spații dedicate laboratorului și cercetării artistice, spații care testează formule noi de creație și de producție, impulsionează mediul artistic și diversifică formele de expresie. FNT 2023 propune o discuție cu cei și cele care curatoriază aceste spații, axată pe întrebarea: care sunt mizele cercetării și laboratorului artistic într-un context dominat de imperativele producției?

Maratonul cărții de teatru

La ediția din 2022, echipa curatorială FNT a propus un format nou pentru lansările cărților de teatru, format care va fi continuat și în 2023. Timp de mai multe zile, volumele vor fi lansate la Librăriile Cărturești, fiecare lansare beneficiind de un interval de 30 de minute.

Expoziții

FNT 2023 va găzdui o serie de expoziții dedicate unor personalități și momente care au marcat și marchează artele performative din România.

FITS la FNT

Festivalul Național de Teatru propune un focus asupra Festivalului Internațional de Teatru Sibiu, ajuns anul acesta la ediția cu numărul 30. În acest sens, prezența în FNT a spectacolului Jocuri, vorbe, greieri…, în regia lui Silviu Purcărete, produs de Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, va puncta simbolic recunoașterea rolului major pe care FITS l-a avut și îl are în cultura română. Sperăm ca astfel de formule de comunicare inter-festivalieră să devină, treptat, o tradiție în FNT.

Sursa: fnt.ro

Etichete : fnt 2023
„IULIA. Atunci când viața te lasă să alegi” - o adaptare la prezent a dramaturgiei clasice, în premieră la Teatrul Metropolis
Teatru și film 17 Aprilie 2024, 18:25

„IULIA. Atunci când viața te lasă să alegi” - o adaptare la prezent a dramaturgiei clasice, în premieră la Teatrul Metropolis

Vineri, 26 aprilie 2024 , începând cu ora 19:30 , la Sala Mică a Teatrului Metropolis , are loc premiera oficială...

„IULIA. Atunci când viața te lasă să alegi” - o adaptare la prezent a dramaturgiei clasice, în premieră la Teatrul Metropolis
Ilie Năstase, înconjurat de sportivi, vedete și mii de fani la premiera documentarului NASTY
Teatru și film 17 Aprilie 2024, 17:10

Ilie Năstase, înconjurat de sportivi, vedete și mii de fani la premiera documentarului NASTY

Premiera documentarului NASTY , despre viața și cariera lui Ilie Năstase , a adus împreună unii dintre cei mai...

Ilie Năstase, înconjurat de sportivi, vedete și mii de fani la premiera documentarului NASTY
Program special pentru vacanța de 1 și 2 mai la Teatrul Național din București
Teatru și film 17 Aprilie 2024, 14:07

Program special pentru vacanța de 1 și 2 mai la Teatrul Național din București

Teatrul Național din București a pregătit un program special pentru vacanța de  1 și 2 mai  de anul acesta, cu nu...

Program special pentru vacanța de 1 și 2 mai la Teatrul Național din București
Conferințele Operei, Bal Mascat, Callas-Pellea și Coppelia în aprilie pe scena ONB
Teatru și film 15 Aprilie 2024, 13:28

Conferințele Operei, Bal Mascat, Callas-Pellea și Coppelia în aprilie pe scena ONB

Marți, 16 aprilie, de la ora 18:30 , invitatul special al Operei Naționale București, în cadrul ciclului de conferințe...

Conferințele Operei, Bal Mascat, Callas-Pellea și Coppelia în aprilie pe scena ONB
Proiecție Sărbătoarea Paștelui în Artă, cea mai importantă poveste pictată vreodată, la Muzeul Național de Artă al României
Teatru și film 15 Aprilie 2024, 13:25

Proiecție Sărbătoarea Paștelui în Artă, cea mai importantă poveste pictată vreodată, la Muzeul Național de Artă al României

Anul filmelor de artă de la Muzeul Național de Artă al României a debutat în luna martie cu proiecția Tițian....

Proiecție Sărbătoarea Paștelui în Artă, cea mai importantă poveste pictată vreodată, la Muzeul Național de Artă al României
„Regele nu moare”, un album foto dedicat cuplului de actori Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț
Teatru și film 15 Aprilie 2024, 13:15

„Regele nu moare”, un album foto dedicat cuplului de actori Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț

Albumul foto „Regele nu moare” , dedicat actorilor Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț , va fi lansat oficial...

„Regele nu moare”, un album foto dedicat cuplului de actori Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț
"REVIZORUL", în premieră la TEATRUL MIC
Teatru și film 15 Aprilie 2024, 13:12

"REVIZORUL", în premieră la TEATRUL MIC

Teatrul Mic  anunță  premiera oficială a spectacolului „REVIZORUL”  de  Nikolai Gogol , regia...

"REVIZORUL", în premieră la TEATRUL MIC
Actorul Dan Nuțu, omagiat cu Premiul pentru Întreaga Activitate la Gala Premiilor Gopo 2024
Teatru și film 15 Aprilie 2024, 11:30

Actorul Dan Nuțu, omagiat cu Premiul pentru Întreaga Activitate la Gala Premiilor Gopo 2024

"Eroii lui Nuţu caută, se caută, par a fi însăşi materializarea neliniştii juvenile, dar nu a celei agresiv...

Actorul Dan Nuțu, omagiat cu Premiul pentru Întreaga Activitate la Gala Premiilor Gopo 2024
Ascultă live

Ascultă live

21:00 - 21:10
Povestea de seară
Ascultă live Radio România Cultural
21:00 - 21:05
Ştiri
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
20:10 - 22:00
CU INIMA DESCHISĂ
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
21:00 - 23:00
Party Time by Dj Rux
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru