Spectacolul „NO RA – Femininul norilor” de la Muzeul Național al Literaturii Române, accesibilizat pentru publicul cu deficiențe de auz

În 14, 19 și 26 iunie, de la ora 19:30, la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8) va avea loc spectacolul „NO RA – Femininul norilor”, o instalație performativă inspirată din romanul cu puternice accente biografice „Hipodrom” de Nora Iuga. Reprezentațiile din 14 și 19 iunie vor fi accesibilizate pentru publicul cu deficiențe de auz.

Accesul este gratuit, însă locurile sunt limitate. Intrarea se va face pe bază de rezervare, printr-un mesaj, la numărul 0736.598.451 (WhatsApp).

Spectacolul, cu traducere în limbajul semnelor, aduce pentru prima dată în față spectatorilor viața încercată, dar plină de lumină a uneia dintre cele mai iubite și apreciate autoare contemporane române: Nora Iuga. Acest spectacol îi este dedicat.

Realizat pentru a aduce mai aproape de public opera și viața scriitoarei Nora Iuga, spectacolul se joacă în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române, cu intrare liberă, până în luna octombrie. De asemenea, acesta va avea reprezentații în cadrul mai multor universități partenere din țară, cu un public format preponderent din studenți. Datele reprezentațiilor vor fi anunțate pe site-ul oficial al MNLR, pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro, precum și pe pagina de Facebook a muzeului și a proiectului „NO RA – Femininul norilor”.

Povestea Norei începe în Hermannstadtul mult iubit, locul unde fetița și tânăra Nora și-au trăit cele mai mari bucurii, dar și cele mai mari tristeți. Aflată la vârsta senectuții și locuind în București, Nora e cu gândul la orașul copilăriei și la Jovis, calul alb din vitrina lui Schuster pe care nu l-a avut cu adevărat decât în vis.

Dramatizare: Mihai Ignat

Cu: Iulia Georgeta Popescu, Ilie Iordan

Regie: Horațiu Mihaiu

Video: Design Cinty Ionescu

Sound Design: Andrei Mihai

Traducere în limbajul semnelor: Lavinia Chițu

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Intrarea este liberă, iar accesul se face pe baza unei rezervări la numărul 0736.598.451 (WhatsApp).

Nora Iuga, poetă, prozatoare și traducătoare română, s-a născut la 4 ianuarie 1931 la București. Numele adevărat al scriitoarei este Eleonora Almosnino. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, Specializarea Germanistică în 1953 și a lucrat ca profesoară de limba germană, bibliografă la Biblioteca Centrală de Stat și ca redactor la Editura Enciclopedică. În perioada 1977 – 1986 a fost ziaristă la publicațiile de limbă germană ”Neuer Weg” și ”Volk und Kultur”.

Debutul Norei Iuga a avut loc în 1968 cu volumul de poezie „Vina nu e a mea”, iar printre cele mai cunoscute volume de poezii ale scriitoarei se numără: „Captivitatea cercului” (1970), „Inima ca un pumn de boxeur” (1982), „Dactilografa de noapte” (1996), „Capricii periculoase” (1998), „Autobuzul cu cocoșați” (2001) și „Fetița cu o mie de riduri” (2005).

În afară de poezie, Nora Iuga a scris și proză. Primul roman „Săpunul lui Leopold Bloom" a fost publicat în 1993. Scriitoarea este și o bine cunoscută traducătoare din limbile germană și suedeză. Ea a tradus în limba română basme de Wilhelm Hauff și povești de ETA Hoffmann, precum și texte de Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller, precum și texte de Nietzsche, Gershom Sholem și Oscar Pastior.

Deținătoare a numeroase premii și distincții, Nora Iuga a obținut patru premii ale Uniunii Scriitorilor, în 1980 pentru volumul de versuri „Opinii despre durere", în 1994 pentru romanul „Săpunul lui Leopold Bloom", în 1998 pentru traducerea  romanului "Die Blechtrommel" („Toba de tinichea”), de Günter Grass și în 2000 pentru romanul „Sexagenara și tânărul". În anul 2007 a fost distinsă cu Premiul Friedrich Gundolf.