Buletin cosmic

10 Aprilie 2019, 06:13

Rubrica realizată de Claudiu Tănăselia poate fi accesată și pe site-ul www.parsec.ro și pagina de facebook parsec.ro

Sonda israeliană Beresheet a reușit miercurea trecută inserția pe orbita Lunii și mâine se pregătește de aselenizare, în zona denumită Mare Serenitatis. Beresheet, cu o masă de 585 kilograme, a fost lansată în 22 februarie, la bordul unei rachete Falcon 9 și dacă va reuși să ajungă pe suprafața Lunii, Israel va deveni a patra națiune, după SUA, Uniunea Sovietică și China care au reușit să pună sonde pe suprafața satelitului nostru artificial. Sonda este dotată cu un magnetometru și un retroreflector care poate fi țintit cu o rază laser de pe Pământ.

După ce a plasat pe suprafața asteroidului Ryugu două sonde care s-au deplasat prin scurte salturi, dar și o sondă statică, europeană, de dimensiuni mai mari, sonda niponă Hayabusa2 a lansat un proiectil spre suprafața asteroidului, pentru a genera un nou crater. Scopul acestui experiment a fost să scoată la suprafață material care să poată fi studiat de instrumentele științifice de la bordul sondei. În 21 februarie, sonda a prelevat probe de pe suprafața asteroidului, probe care urmează să ajungă pe Pământ în 2020, când sonda Hayabusa2 va reveni acasă. Până atunci, Hayabusa2 se pregătește pentru o nouă tentativă de a se apropia de suprafața asteroidului, pentru a preleva noi probe.
Miercuri, lansarea navei cargo Progress MS-11 de către o rachetă Soyuz-2.1a s-a desfășurat cu succes și la mai puțin de 3 ore și jumătate după ce a părăsit rampa de lansare din Baikonur, nava andocase deja cu modulul Pirs al Stației Spațiale Internațională (ISS), exact în momentul în care sonda israeliană Beresheet intra pe orbita Lunii. Astronauții au primit cu această ocazie peste 3.4 tone de provizii și. În această lună mai sunt programate încă două lansări cu provizii spre ISS: capsula Cygnus NG-11 a companiei Northrop Grumman în 17 aprilie și capsula Dragon CRS-17 a companiei SpaceX opt zile mai târziu.A fost prima lansare Progress din 2019, a 74-a lansare Progress spre ISS și a 163-a navă Progress lansată, din 1978, când a fost folosită pentru aprovizionarea stației spațiale sovietice Salyut-6.

La 6 ore după ce o rachetă Soyuz-2.1a a lansat nava cargo Progress MS-11 spre ISS, o altă rachetă **Soyuz**, dotată cu treapra superioară Fregat, a lansat din Guiana Franceză un nou set de patru sateliți O3b. A fost un zbor operat de compania europeană Arianespace, care deține în portofoliul său atât lansatoare Ariane (de calibru greu), Vega (calibru ușor), cât și rachete Soyuz-2, pentru a deservi segmentul de mijloc al lansărilor orbitale de la Kourou. Rachetele Soyuz-2 folosite de Arianespace sunt ușor modificate pentru rampa din Guiana Franceză și astfel denumite Soyuz STA (în loc de Soyuz-2.1a) sau Soyuz STB (în loc de Soyuz-2.1b).

Compania SpaceX se pregătește de a doua lansare Falcon Heavy, după ce testul static de vineri se pare că nu a prezentat probleme. Falcon Heavy este propulsată de 27 de motoare Merlin, fiind de fapt trei rachete Falcon 9 legate una de alta. Spre deosebire de zborul inaugural de anul trecut, de această dată racheta Falcon Heavy este cu 10% mai puternică, pentru că cele trei trepte sunt Block 5, o evoluție față de treptele primare folosite anul trecut. Toate cele trei trepte primare sunt noi și urmează să fie recuperate de SpaceX (cele două laterale la sol, treapta centrală pe barjă). Falcon Heavy este în prezent cea mai puternică rachetă activă, fiind capabilă să lanseze peste 63 de tone pe orbită terestră joasă sau peste 26 de tone pe orbită geostaționară, dar satelitul Arabsat-6A de la bord cântărește doar 6 tone.