Bogdan Onac: „Înțelegerea trecutului este cheia viitorului”
16 Octombrie 2025, 16:45
O carte găsită întâmplător în clasa a VIII-a, într-o bibliotecă de liceu - „Mi-au picat ochii pe o copertă… scria „Farmecul adâncurilor”. Am citit un sfert din carte în timpul orei…” - avea să-l plaseze pe Bogdan Onac, invitatul din această seară al emisiunii Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, pe traseul spre o carieră fabuloasă în geologie și speologie, o carieră care a schimbat modul în care privim clima, oceanul planetar și trecutul omenirii.
O poveste personală, în această seară, despre primele incursiuni neoficiale în peșteri, după cum recunoaște cu umor „Neoficial, total neoficial… Aveam colegi care stăteau de șase ca să fim siguri că dirigintele nu ne vede” dar și despre etapele și oamenii care i-au creionat cariera.
Astăzi, Bogdan Onac este doctor în geologie, profesor la Facultatea de Geoștiințe a Universității South Florida din Statele Unite și profesor asociat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
A obținut licența și doctoratul în geologie la universitatea clujeană, urmate de o bursă postdoctorală Fulbright la Pennsylvania State University (SUA) și de un stagiu de cercetare postdoctorală la Universitatea din Lund (Suedia).
Cercetările sale se concentrează pe analiza depozitelor de gheață, guano și speleoteme din peșteri și tuburi de lavă, utilizate ca arhive pentru reconstrucția climatului și a schimbărilor paleoambientale, datarea precisă și analize mineralogice și de izotopi stabili, cu scopul de a contribui la înțelegerea mecanismelor schimbărilor climatice bruște, topirii rapide a calotelor glaciare și variațiilor nivelului mării.
Este autor a peste 150 de articole științifice în reviste de prestigiu precum „Science”, „Nature” și „Nature Geoscience”, autor și coautor pentru 12 volume. În calitate de redactor-șef al revistei „International Journal of Speleology” și membru în mai multe comitete editoriale, a influențat semnificativ direcția cercetărilor carstice și speologice la nivel global.” (https://acad.ro/institutia/comunicate/2025/17_43_oraStiinta_BogdanOnac.html).
Printre realizările majore, una se remarcă prin unicitate mondială:
„Am publicat prima datare directă a unui om de Neandertal din lume. Într-o peșteră din România.”
A urmat un alt domeniu în care a schimbat regulile: folosirea peșterilor litorale pentru a reconstrui nivelul mării.
„Peșterile au devenit arhive geologice extrem de precise”, au devenit „oglinda climei”: „înțelegerea trecutului este cheia viitorului” iar speologia a devenit esențială în înțelegerea schimbărilor climatice globale.
Prin reconstrucția nivelului mării de acum 125.000 de ani, oamenii de știință ne avertizează:
„Dacă atunci nivelul mării a fost cu 2 metri mai sus, iar noi ne apropiem de aceleași condiții climatice… orașe ca Miami sau New York vor fi sub apă.”
Iar dovezile recente sunt clare:
„În 400 de ani, nivelul mării a crescut cu 20 cm. Acum, în mai puțin de 100 de ani, avem aproape 20 cm”. Concluzia e fermă: „Nu se poate să nu iei în calcul impactul uman.”
Pe larg, la Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, la Radio România Cultural și www.radioromaniacultural.ro, de la 21:10 la 22:00, realizatoare Corina Negrea.
