Un șoarece cu doi tați genetici a ajuns la maturitate - o performanță științifică însă inaplicabilă (încă) la oameni

Un șoarece născut din doi șoareci masculi a ajuns la maturitate, scria, recent, MIT Technology Review (https://www.technologyreview.com/2025/01/28/1110613/mice-with-two-dads-crispr/).

Șoarecele cu doi tați genetici a ajuns la maturitate, scrie sciencealert.com (https://www.sciencealert.com/mouse-created-with-two-fathers-and-no-mother-survives-to-adulthood).

Nașterea a fost posibilă în urma unui set complex de experimente realizate de o echipă de cercetători din China, care au folosit CRISPR, o tehnică de editare genetică. O performanță științifică, departe, însă, de a fi aplicată la oameni, scrie și MIT Technology Review (https://www.technologyreview.com/2025/01/28/1110613/mice-with-two-dads-crispr/): ne ajută să înțelegem mai bine un fenomen biologic ciudat cunoscut sub numele de ”imprinting”, care face ca anumite gene să fie exprimate diferit în funcție de părintele de la care provin. Pentru aceste gene, animalele moștenesc o parte dintr-o „doză” de la fiecare părinte, iar cele două trebuie să funcționeze în armonie pentru a crea un embrion sănătos. Fără ambele doze, exprimarea genelor poate fi greșită, iar embrionii rezultați pot prezenta anomalii.

Cercetarea ajută oamenii de știință să înțeleagă mai bine tulburările congenitale umane cauzate de probleme genetice similare, scrie și https://www.sciencealert.com/.

Aceasta nu este prima dată când oamenii de știință creează un șoarece cu doi părinți masculi. În 2023, cercetătorii din Japonia au reușit o performanță similară folosind însă o tehnică diferită.

E o performanță, mai ales dacă te uiți în detaliu, la cât de greu s-a născut șoricelul ăsta, spune Octavian Voiculescu, dr. în neurologie la University College Londra, Marea Britanie, invitatul ediției din această seară a emisiunii Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe.

Octavian Voiculescu și-a susținut doctoratul în 2001 la Ecole Normale Supérieure din Paris - în domeniul neuroștiințelor. În prezent este cercetător la University College London, Marea Britanie.

Dar să punem lucrurile în context.

Partenogeneză, de exemplu, există în mod natural. (…) Nu este o legendă. Există o seria de bestiole, vertebrate care pot produce progenituri fără sex, adică fără implicarea a doi părinți de sex ediferit.

La mamifere, însă, nu se întâmplă așa niciodată. În anii 80, s-a descoperit că putem deriva celule naive. Noi suntem niște trupuri foarte complicate, făcute din miliarde de celule, care derivă încet- încet dintr-o singură celulă, zigotul fertilizat. În sine, asta e miracolul vieții și asta încercăm, în general, să înțelegem: cum anume orice celulă se divide, cum își repartizează această masă de celule informă, cum își repartizează sarcinile celulele astea? Și când anume iau decizii ireversibile (...)

Până acum, să zicem că știam, cu chiu cu vai, să producem toate felurile de celule, fie din celule embrionare, celule STEM embrionare, fie din celule STEM induse. Următorul pas a fost să încercăm să facem partenogeneză (…) Răspunsul e foarte greu și foarte complicat. (…).

Riscurile sunt mari. Orice comitet medical, de etică medicală, te întreabă, ca să aprobe o astfel de procedură, care sunt riscurile, mai spune Octavian Voiculescu.

Cu atât mai binevenite sunt discuțiile precum cea de diseară. Unde sunt limitele etice? Ce justificări sunt acceptate, din punct de vedere etic și societal, pentru a aplica oamenilor astfel de experimente?

Câteva dintre răspunsuri – diseară, la Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe.

La Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, de la 21.10 la 22.00, realizatoare Corina Negrea.